INTERNATIONAL | Divizarea Ucrainei. Tensiunile dintre estul pro-rus şi vestul pro-european s-au adâncit în ultimele zile

Analiştii occidentali se tem că violenţele recente din Ucraina au adâncit prăpastia dintre estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi vestul naţionalist şi pro-european.

Într-un reportaj publicat de AFP şi preluat de Mediafax se arată cum numeroşi ucraineni din Doneţk, centrul regiunii miniere Donbas, din estul Ucrainei, spun că ei câştigă din ce în ce mai puţin şi susţin că nu mai vor “să plătească” pentru regiunile din vest, mult mai puţin industrializate şi, în consecinţă, mai puţin dezvoltate.

Tot mai mulţi analişti atrag atenţia că Ucraina riscă falimentul dacă nu primeşte rapid un ajutor financiar. Potrivit Ministerului ucrainean interimar de Finanţe, Kievul are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani.

Între timp, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a preluat miercuri funcţia de comandant suprem al forţelor armate ucrainene, relatează agenţia Interfax Ukraine în pagina electronică.

Potrivit agenţiei, un decret în acest sens a fost postat pe site-ul şefului interimar al statului. “În conformitate cu (…) Constituţia Ucrainei, preiau începând din această zi (26 februarie) funcţia de comandant suprem al forţelor armate ale Ucrainei”, se arată în decret.

Parlamentul ucrainean l-a demis de facto, sâmbătă, pe Victor Ianukovici din funcţia de preşedinte – după ce a părăsit Kievul, acesta nu-şi mai îndeplinea atribuţiile constituţionale -, convocând alegeri prezidenţiale anticipate pe 25 mai.

Potrivit Constituţiei ucrainene, intrate în vigoare duminică, atribuţiile prezidenţiale sunt îndeplinite de către preşedintele Parlamentului, în absenţa preşedintelui ţării.

Protestatarii au arborat steagul Rusiei în Crimeea

Pe de altă parte, steagul Rusiei a fost dat jos de pe clădirea Consiliului Suprem din Simferopol, capitala Crimeei, după ce drapelul fusese amplasat marţi seara, pentru scurt timp, de către protestatarii care cer organizarea unui referendum asupra “statutului” regiunii autonome, potrivit Russia Today.

Protestatarii se pronunţă împotriva “bandiţilor” din Kiev, care încearcă să formeze un nou guvern, notează cbc.ca.

Manifestanţii cer restabilirea Constituţiei Crimeei din 1992, potrivit căreia regiunea are un preşedinte şi o politică externă proprii. Presa din Ucraina scrie că miercuri este programată o sesiune extraordinară a Parlamentului din peninsula Crimeea.

Un grup de protestatari a blocat marţi intrarea centrală a Parlamentului din Crimeea, iar parlamentarii şi angajaţii au fost nevoiţi să părăsească clădirea utilizând ieşirile laterale.

Premierul rus Dmitri Medvedev a condamnat ferm noile autorităţi provizorii din Ucraina, punând la îndoială legitimitatea lor. Tensiuni au reizbucnit, între timp, în Crimeea, în sudul Ucrainei. Rusia menţine o importantă bază navală în Sevastopol, ceea ce a tensionat relaţiile dintre cele două state în ultimele două decenii.

Analiştii ruşi sunt de părere că după înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici şi eliberarea Iuliei Timosenko starea de confuzie din Ucraina s-a adâncit. Încă nu se cunoaşte cine va veni, într-un final, la putere în Ucraina, opozitia parlamentară sau cea a Maidanului.

Crimeea, o peninsulă în sudul Ucrainei, a aparţinut, în cadrul Uniunii Sovietice, Rusiei, după care a fost cedată Ucrainei, în 1954. Crimeea este o “republică autonomă”, ale cărei autorităţi locale au sugerat, la începutul lui februarie, amendarea Constituţiei locale astfel încât să prevadă că Rusia este “garanta” acestei autonomii în faţa restului Ucrainei, relansând îngrijorări cu privire la tendinţe separatiste.