Sfântul Mucenic Caliopie, unul dintre sfinţii mărturisitori pe care-i sărbătorim astăzi, a trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea după Hristos. A fost unicul fiu al unui părinte de rang senatorial din Perga Pamfiliei. Din pricina persecuţiilor pornite contra creştinilor, mama sa l-a aşezat într-o corabie, i-a dat aur şi l-a trimis

Sfântul Eutihie, patriarhul Constantinopolului, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 6 aprilie.  Sfântul Eutihie s-a născut în Frigia. Părinții lui au fost Alexandru, soldat, și Sinezia, fiică unui preot, Isihie, care slujea în biserica Augustopoliei.La vârsta de 12 ani a fost trimis la Constantinopol pentru a-și completa studiile. Dar pentru faptul că Sfântul Euthie

,,De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele mul­te că mult a iubit, iar cui se iartă puțin, puțin iubește”. Acestea au fost cuvintele pe care Mântuitorul Iisus Hristos le-a spus fariseului Simon, când ședea la masă în casa lui, înconjurat nu numai de Apostoli, de cărturari și de farisei, ci și de vameși

Sfântul Iosif s-a născut în insula Sicilia, Italia din părinţi creştini: Plotin şi Agatia. Din cauza invaziei turcilor în Sicilia, acesta a plecat împreună cu familia sa în Peloponez, Sudul Greciei, şi apoi în Tesalonic. A intrat în monahism în Mănăstirea Latomas, fiind hirotonit apoi preot. A călătorit cu Sfântul Grigorie Decapolitul la Constantinopol rămânând

Sfântul Nichita mărturisitorul s-a născut în Cezareea Bitiniei în jurul anului 760. La opt zile după naștere mama sa a murit. Tatăl Filaret, alegând să se retragă la mânăstire l-a încredințat bunicii sale spre creștere. Nichita a fost din fragedă tinerețe un copil duhovnicesc. A avut și un duhovnic ales, pe pustnicul Ștefan. Acesta, la

Sfântul Cuvios Tit a trăit în timpul marilor tulburări provocate de iconoclasm (secolul al IX-lea), fiind un adevărat stâlp al Bisericii lui Hristos și al Ortodoxiei. Pentru marea sa credință, smerenie și curăție, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul facerii de minuni, atât în timpul vieții, cât și după trecerea sa la cele veșnice. Prăznuirea sa

Sfânta Maria Egipteanca este icoana celor care se abat sau rătăcesc de Ia calea mântuirii, a celor care le stă în putinţă să se ridice la cea mai înaltă sfinţenie. Cuvioasa Maria Egipteanca a trăit  în primele veacuri creştine, între anii 340-420. După cum ea singură povesteşte, tinereţea şi-a petrecut-o în cele mai urâte fapte

Acest Sfânt Mucenic s-a născut în Cilicia,în a doua jumătate a secolului al III-lea și a fost hirotonit episcop al Gangrei, în Paflagonia, Asia Mică( în regiunea  Anatolia din Turcia de azi). A fost unul dintre cei 318 părinți care au participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, condamnând împreună cu

Sfântul Ioan Scărarul s-a născut în anul 570 și a trecut la cele veșnice în anul 649. Intră în viaţa monahală la vârsta de 16 ani. Este primit la Mănăstirea Sinai, unde este luat ca ucenic de stareţul Martirie. După moartea părintelui său duhovnicesc, Ioan Scărarul se retrage într-o peșteră de la poalele muntelui Sinai,

Popas în urcuşul duhovnicesc al Postului Mare, Duminica a patra, a Sfântului Ioan Scărarul, ne oferă hrană binecuvântată spre întărire, pentru a ne călăuzi paşii mai departe şi a ne lumina mintea spre cele ce se cuvin a împlini în săptămânile ce urmează. Mântuitorul spune despre un anumit neam, soi sau categorie de demoni că

Aceasta era din Tesalonic, fiică de oameni săraci, deprinsă a munci din greu ca să-şi agonisească cele de trebuinţă. Învăţase din copilărie credinţa creştină şi ajunsese slujnică la femeia căpeteniei Tesalonicului, anume Pautilla, care era păgână. Aceasta mergea la templul din cetate, ca să se roage în legea ei şi-şi lua însoţitoare şi pe slujnica

Buna Vestire este ziua preabinecuvântata când s-a împlinit planul cel de veacuri al lui Dumnezeu, acela de a Se uni cu omul într-o singură „făptura minunata”. Este ziua în care cea mai aleasă persoană din istorie, Maica Domnului, a rostit acel „Fie mie după cuvântul tău”, a acceptat ceea ce nimeni până la ea    n-ar

Cuviosul părintele nostru Artemon s-a născut şi a crescut în ţinutul Seleuciei şi anume în cetatea cu acelaşi nume. Când fericitul Pavel, apostolul, a ajuns în Seleucia, nu a mai fost cu putinţă ca lumina să mai rămână sub obroc, ci el a pus pe Artemon păstor şi învăţător al poporului. Acesta, povăţuind turma sa

Sfântul Nicon s-a născut în orașul Neapolis (Italia). Îmbrățișează cariera militară încă de tânăr ajungând un soldat apreciat în armata romană. În familia sa doar mama era creștină, însă, chiar dacă l-a educat creștinește încă din copilărie, nu a reușit să îl convingă să primească Botezul. Într-una din zile, aflându-se în pericol pe câmpul de

Pentru a dobândi mântuirea, trebuie să ne lepădăm de noi înşine, să ne luăm crucea noastră şi să-I urmăm lui Hristos, pentru că cel ce voieşte să-şi scape viaţa sa o va pierde, dar cine îşi pierde viaţa pentru Hristos şi pentru Evanghelie, acela şi-o va mântui. Există o singură cale pentru a ne mântui:

Sfântul Iacob a îmbrăţişat viaţa de sihastru încă din tinereţe. A fost episcop în vremea împăratului bizantin Copronim (741-775 d.H. În acea perioadă Biserica era tulburată de mișcarea iconoclastă, distrugerea icoanelor, declanșată de Leon al III-lea Isaurul (714-741), tatăl lui Copronim. Susținerea de către împărat a acestei erezii a determinat prigonirea acelora care se împotriveau, iconodulii,

Moartea acestor sfinți părinți s-a întâmplat în timpul împărătesei Irina (790-802) și a fiului acesteia, Constantin VI, când în Palestina sarazinii făceau dese incursiuni în ținuturile din preajma Ierusalimului. Două astfel de năvăliri s-au întâmplat la Mănăstirea Sfântului Sava, în timpul Postului Mare, una în săptămâna dinaintea Floriilor și cealaltă în Joia Mare dinaintea Paștilor,

Hrisant a fost fiul nobilului Polemie. Tatăl său l-a dus la Roma pentru a studia învăţăturile păgâne în timpul împăratului Numerian (283-284). Însă Hristant a îmbrăţişat învăţătura creştină şi propovăduia pe Mântuitorul Iisus Hristos. Citind Sfânta Scriptură, Hrisant s-a luminat şi părăsind învăţătura păgână, a fost botezat de Cristofor, un preot creştin care i-a explicat

Sfântul Ierarh Chiril s-a născut în anul 313, pe vremea împăratului Constantin, din părinți evlavioși, care și-au mărturisit credința în Dumnezeu. Sfântul Chiril, originar din Ierusalim, avea 12 ani când s-a ținut Sinodul I Ecumenic (325). Fiind creștin, s-a bucurat de hotărârile Sfântului Împărat Constantin cel Mare de a dezgropa Ierusalimul și de a ridica Biserica

 Preacuviosului părintele nostru Alexie s-a născut la Roma, fiind singurul copil al patricianului Eufimian şi al Aglaidei, care erau de neam nobil şi bogaţi. Ajungând la vârsta potrivită, tatăl său i-a ales soţie, pregătindu-i cămara de nuntă. După căsătorie, când a intrat în cămara de nuntă, în care se găsea soţia lui, în loc să

Mucenicul Savin din cetatea Ermopolis (Egipt) era un bărbat slăvit şi bogat. În timpul lui Diocleţian (284-305) s-a ascuns într-o casă dărăpănată dintr-un sat. Unul din săracii ajutaţi de el cu hrană şi cu bani, urmând pilda lui Iuda vânzătorul, a arătat urmăritorilor locul unde se afla, pentru suma de doi galbeni. Savin a fost

Aceşti sfinţi mucenici, multpătimitori, au fost pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305); Agapie era din cetatea Gazei, Timolau din Pontul Euxinului, cei doi Dionisie din Tripoli – Fenicia, Romil din Diospole, unde era ipodiacon la biserică, iar Plisie şi cei doi Alexandri erau din Egipt. Şi au pătimit în Cezareea Palestinei, de la ighemonul Urban,

Cuviosul Benedict de Nursia a fost (în jurul anilor 480-547) întemeietorul rânduielii monahilor ce aveau să se numească apoi benedictini și, în general, a fost întemeietorul monahismului apusean. Benedict s-a născut în Nursia (astăzi Norcia), în provincia Umbria din Italia, având o soră geamănă, Sfânta Scholastica, și provenea dintr-o familie de nobili romani. Părinții săi,

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 540, în Roma, dintr-o familie aristocrată bogată. Părinții lui, Gordian și Silvia, aveau ca rude oameni credincioși. Papa Felix al III-lea îi era unchi, iar fericitele monahii Emiliana și Tarsilia, mătuși. După nașterea lui Grigorie, tatăl său, Gordian, a intrat în clerul bisericii ca diacon purtând de grijă săracilor