NATIONAL | Imaginea unui lucru prost făcut – Poşta Română, o companie asediată

Poşta Română, compania de stat care se are o imagine foarte prostă în rândul clienţilor din cauza serviciilor greoaie şi nemodernizate, este o oază a şefilor mulţi şi bine plătiţi, a salariaţilor lăsaţi fără sporuri în cazul în care fac şi munca unor colegi, a posturilor veşnic blocate, a profitului scos doar ca urmare a disponibilizărilor, nicidecum a managementului performant, şi a lipsei de interes a unor eventual investitori strategic.
Mai nou, Poşta Română se confruntă cu revolta sindicaliştilor care au ieşit în stradă, nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de plată. “În ultimii șapte ani, Poșta Română trece printr-un asediu necontenit. Asediată de patru directori generali, cel de azi este al cincilea. De fiecare dată când a venit un director general, acesta a venit cu echipa sa, plasând în alte funcții de conducere persoane apropiate. În afară de oamenii aduși de directorii generali, au fost impuși în țară și chiar la nivelul central al companiei și oameni numiți politic. Asta a făcut ca la fiecare numire de director general nou să apară 150 — 200 de oameni noi de care Poșta nu a avut niciodată nevoie, nu au făcut nimic și nici nu au vrut să învețe să schimbe ceva. După plecarea fiecărui director, pleca maximum jumătate dintre cei aduși inițial. În cei șapte ani, a apărut astfel o tumoare de vreo 400 — 500 de persoane de care Poșta nu are nevoie la momentul actual, dar care iau salarii foarte mari. Salariul unui asemenea individ pus politic reprezintă 3-4 salarii ale unui factor poștal. În afară de acest asediu, au mai fost schimbați în același interval de timp cinci miniștri. La fel, fiecare ministru a venit cu echipa lui și la fel de evident este că și miniștrii au impus angajări la centrul companiei’, a declarat președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), Matei Brătianu.
Conform acestuia, în Poșta Română lucrează și 100 de experți cu salarii mari și care sunt, de fapt, foști șefi care au vrut să-și păstreze locurile. “Nu am avut niciodată un prim-ministru de talia lui Orban al Ungariei, care a dat ordin ca toate instituțiile descentralizate și ministerele să lucreze cu Poșta maghiară. Astfel, el a apărat Poșta maghiară. La noi, niciuna dintre conducerile guvernelor nu au făcut ceva în acest sens. În acest moment sunt 500 de oameni care nu lucrează, dar există. Dacă acești oameni ar pleca, nimeni nu ar avea de lucru în plus pentru că ei nu muncesc, de fapt. Poșta are 100 de experți plătiți cu 7.000 de lei pe lună. Aceștia reprezintă o făcătură, sunt foști șefi care și-au păstrat salariile fără să aibă prea multă treabă de făcut. Poșta Română este în pierdere constantă de venituri de la an la an”, a menționat liderul sindical. Brătianu a ţinut să precizeze că profitul pe care conducerea Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) îl anunță este unul pervers, pentru că acesta s-a realizat doar prin disponibilizări, nicidecum printr-un management competent. “De 7 ani, prioritatea zero a Poștei este achiziționarea unui sistem IT integrat. Rețeaua noastră IT a împlinit 15 ani, iar aplicațiile și softul utilizat la ora actuală este depășit. Să nu mai vorbim de faptul că nu există informații la timp, pe care orice manager trebuie să le aibă. De 7 ani de zile, însă, prioritatea Poștei este înființarea unui broker și sprijinirea financiară a Poștei, prin câștigurile aduse de brokerul de asigurări, dar veniturile lipsesc. Eu numesc profitul Poștei un profit pervers. Profitul, în opinia noastră, trebuie să fie prin creșterea veniturilor, dar aici profitul a fost realizat prin disponibilizări, de fapt. În ultimii ani au dispărut 10.000 de posturi din Poșta Română. Situația financiară a companiei s-a echilibrat prin neplătirea de salarii. Poșta este în cădere liberă din punct de vedere al veniturilor și al tranzacțiilor”, a afirmat Brătianu.
Compania Poșta Română a încheiat anul 2014 cu un profit de 5 milioane de euro, după cinci ani de pierderi. Pentru 2015, societatea avea ca scop menținerea în marja de profit, concomitent cu implementarea unui plan amplu de investiții, în valoare de peste 55 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), strategie care va continua și în 2016.

Compania deține cea mai mare rețea de distribuție la nivel național, însemnând peste 80% din totalul subunităților poștale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poștei Române și peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de rețeaua poștală proprie. Poşta Română este controlată de Ministerul pentru Societatea Informațională, care deține 75% din acțiuni, și Fondul Proprietatea, cu o participație de 25%. Ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, a acuzat delăsarea managementului dar şi a acţionarilor societăţii. „Din 2013 Poşta putea să primească bani pentru serviciu universal, ca orice poştă din lume. Mă legam cu lanţul de uşa Poştei. Este inadamisibil să ai posibilitatea să obţii nişte venituri ca acţionar, statul şi FP… Eu îmi tăiam o mână dacă eram acţionar acolo. Cine se opune şi de ce?”, a afirmat Bostan în conferinţa The New Market organziata de wall-street.ro în parteneriat cu Citi, Muşat & Asociaţii şi Depozitarul Central. Ministrul a precizat că, în acest moment, cel mai important factor în vederea listării la bursă a Poştei este finalizarea planului de management cu finanţare pe cinci ani. Înainte de listarea Postei, mai are de rezolvat 3-4 probleme – „hot issue” – care trenează. „Nu putem pune ochii în pământ şi să zicem că e bine că nu e scandal. Dacă nu clădim pe adevăr, nu poţi să ai credibilitate. Trebuie să punem bazele solide pe adevăr, transparenţă şi corectitudine”, a spus ministrul.
Când a fost ministru pentru Societatea Informaţională, Dan Nica a declarat că Poşta Română putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost “devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă” prin încheierea mai multor contracte “păguboase şi defavorabile”. “Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei”, a susţinut Nica la Pro TV. Şi acesta a explicat de ce a ajuns Poşta în situaţia respectivă. “De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani”, a afirmat Nica. Un alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori. “Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul.
Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro”, a mai spus Nica. Anul trecut, Guvernul Ponta a încercat să vândă Poşta Română unui investitor strategic dar procesul a eşuat. Singurul investitor care s-a arătat interesat de cumpărare a fost compania belgiană bpost, numai că acesta nu a avansat oferta angajantă până la termenul limită stabilit, prevăzut pentru 15 septembrie. Statul român, acţionarul majoritar, prin Ministerul Societăţii Informaţionale, va încerca pe viitor să vândă Poşta printr-o ofertă publică de acţiuni. Poşta Română s-a “bucurat” în trecut de una dintre cele mai mari sancţiuni date vreodată în România. Consiliul Concurenţei a amendat compania în 2010 cu aproape 24 de milioane de euro, reprezentând 7% din cifra de afaceri din 2009, pentru încălcarea regulilor de concurenţă, naţionale şi comunitare. Autorităţile au observat că s-a încălcat legea şi că CNPR a abuzat de poziţia să dominantă din piaţă, prin politică de acordare a reducerilor tarifare pentru furnizarea unor servicii poştale.
Poşta Română ar fi favorizat mai multe firme cărora le-ar fi dat reduceri substanţiale, contra unor beneficii rămase încă necunoscute. A fost vorba de acordarea unui tratament preferenţial companiei Infopress Group şi aplicarea unor reduceri tarifare într-un mod discriminatoriu anumitor beneficiari pentru prestarea de servicii poştale standard de corespondenţă comercială şi Infadres (serviciu care se referă la expedierea de publicitate prin poştă adresată pe piaţă internă). Sindicaliștii din Poșta Română solicită azi majorarea, în sumă fixă, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii pentru reluarea subvenționării biletelor de odihnă și tratament, proces întrerupt de 3 ani din ordinul directorului general Ion Smeianu, re-acordarea ‘cadourilor în bani’ prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă 2008 — 2018, cu ocazia sărbătorilor de Paște, Crăciun, de ziua Poștei, de 8 Martie și de 1 Iunie, drept al salariaților care nu a mai fost acordat de șapte ani, respectiv acordarea sporului de până la 35% salariatului sau salariaților cărora li se repartizează volumul parțial sau total de activitate al unor salariați care nu sunt prezenți, din prima zi de înlocuire a acestora. Totodată, sindicaliştii cer acordarea anuală a concediilor de odihnă cuvenite agenților poștali și protecția salariaților defavorizați. În plus, se dorește încadrarea agenților, a factorilor poștali și a salariaților din centrele de tranzit care lucrează numai în program de noapte în grupa de condiții speciale de muncă, în scopul diminuării vârstei de pensionare a acestor categorii de salariați. Printre solicitări se mai află şi reluarea de către CNPR a contribuției anuale pentru Pilonul 3 de pensii cu 250 de euro pentru toți salariații și cu 250 de euro plus 170 de lei (echivalentul diferenței de CAS pe care CNPR ar trebui să o plătească pentru trecerea în grupa de condiții speciale de muncă) pentru agenți, factori și lucrătorii care lucrează exclusiv în program de noapte, până la finalizarea demersurilor legale pentru trecerea lor în condiții speciale de muncă.
Sindicaliştii mai solicită ‘deblocarea și ocuparea imediată a posturilor vacante rezultate din normare, dar și majorarea procentului de 11%, folosit în prezent pentru stabilirea numărului de salariați necesari pentru înlocuirea celor aflați în concediu de odihnă, în concediu medical de scurtă durată, precum și pentru acoperirea activității în intervalul de timp dintre momentul vacantării unui post și cel al ocupării efective a postului respectiv, interval ce astăzi este cuprins între 2-12 luni’. Totodată, ei mai cer eliminarea imediată din procesul de analizare a solicitărilor/referatelor de întregiri de norme, de deblocări sau de acordări de posturi, a criteriilor de normare a activității introduse unilateral de CNPR, deblocarea și ocuparea în regim de urgență a posturilor devenite vacante în urma încetării contractului individual de muncă sau a suspendării acestuia: pensionare — ocupare din prima zi; îngrijire copil — ocupare din prima zi, demisie cu preaviz — ocupare din prima zi, desfacerea contractului individual de muncă sau demisiei fără preaviz — ocuparea după maximum 10 zile lucrătoare, potrivit cotidianul.ro

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This Article:

close