Un monument unicat al naturii din zona Moldovei care poate stârni interesul turiștilor din întreaga țară și nu numai, este abandonat de autorități.
Deşi sunt mai mari şi au fost chiar mai spectaculoşi decât cei de la Buzău, cum spun sătenii, vulcanii noroioşi de la Copălău nu au fost niciodată puşi în circuitul turistic al judeţului Botoşani.
“Unde vreți să ajungeți dvs? La șmârcuri? La Lunca șmârcului – așa se numește la noi. Pentru că acolo e o bulboană în care te cufunzi! Nu poți intra acolo, un copil se îneacă dacă intră acolo! Eu așa i-am prins… mai este undeva, la Potop…acolo joacă pământul… omul nu se duce dacă pășește acolo, dar o căruță se duce! omul nu se duce la fund… dar foiește pământul! “ ne spune o bătrână de aproape 80 de ani.
“Este o zonă mai mlăștinoasă, în care mulți nu se încumetau să intre, o vreme îndelungată, în care vulcanii au avut o activitate mai intensă. Este o legendă foarte veche în care se spune că o domniță trecând dinspre pădure spre moșia ei ar fi trecut cu o caleașcă pe aici și s-ar fi înecat și de atunci nu s-a mai fi uscat zona asta!” spune alt localnic.
Au născut povești și legende pe care localnicii încă le mai cred și astăzi. Vulcanii noroioși din comuna botoşăneană Copălău, „poarta iadului“, cum le spun cu teamă localnicii, reprezintă un monument al naturii spectaculos, care ar putea aduce turiști și bani
în localitate, dar care a căzut pradă indiferenței. Au fost descoperiți în anii 50 de un profesor de geografie din localitate. Se spune că din cele 4 dâmburi, în urmă cu 15 ani săreau chiar şi la un metru înălţime jerbe de noroi. Cel mai mare ar avea un diametru de 40 de metri. Formați pe o pătură de gaze care iese la suprafaţă din adâncurile pământului, vulcanii s-ar fi format acum 3.000 de ani!
“Locul unde sunt vulcanii noroioși este numit de cetățeni “poarta iadului”, pentru că din vulcanul cel mai mare, care are un diametru de 40 de metri, ar fi ieșit necuratul, iar locul este blestemat. Iar oamenii nici în ziua de astăzi nu mai au curajul să treacă pe acolo… Se presupune că cei care îndrăzneau să treacă pe acolo dispăreau, îi băga dracul în șmârc! Nu e niciun duh rău! Sunt legende și atât. Sunt vulcani noroioși, au devenit inactivi, uneori recidivează…nu sunt stinși complet! În anii 80, niște specialiști au sondat în speranța că vor găsi țiței… Am participat și eu. N-au găsit nimic, numai apă și nămol! De măsurat, n-au putut, că n-au dat de fund!” își amintește profesorul Alexandru Bălăucă, bibliotecarul comunei.
Acum sunt aproape „stinşi“ de stuful care îi acoperă din ce în ce mai mult, ceea ce nu se întâmplă la Buzău, unde vulcanii noroioși, încă activi pentru că sunt bine întreținuți, atrag anual mii de turiști. Nici măcar oamenii de ştiinţă nu mai sunt interesaţi de soarta lor.
“Dacă ar fi să dăm jos vegetația, ar trebui să găsim o groapă plină cu mâl în fermentație, care face bulbuci. Acum e secetă, dar în anii ploioși este vizibilă activitatea vulcanilor!”
Primarul localității are în vedere punerea lor în valoare cu ajutorul unor fonduri europene. Practic, trebuie degajat stuful, drenat vulcanul si construit o cale de acces către obiectiv.
“Ar putea constitui un punct de atracție turistică, însă deocamdată lucrăm la partea de infrastructură: accesul către vulcani și amenajarea unui loc de parcare…este mult de lucru și avem nevie de sprijin financiar. Poate vom găsi în acest an o axă de finanțare din fonduri europene și pentru acest obiectiv. În zonă sunt mai multe mănăstiri (Coșula, Vorona, Zosin, Cozancea) și alte obiective, cum ar fi Masa Tâlharului, Poiana Costăchel, Schitul de la Jorovlea (și acesta neamenajat) care ar putea fi incluse într-un traseu turistic spectaculos! Însă trebuie inițiativă, primarul nu le poate face singur pe toate!” spune primarul comunei Copălău, Ciprian Ivanov.
Nu mai sunt activi pentru că stuful care îi acoperă le consumă umiditatea care le-ar permite să erupă din nou. Curățat și drenat, locul care a construit legende cu oameni înghițiți de “șmârcuri”- vulcaniii noroioși din Copălău ar putea fi un excelent punct de atracție turistică, alături de cetatea Getică de la Jorovlea (aşezarea fortificată de la Cotu -com. Copălău, jud. Botoşani- identificată în anul 1973)…. și ea acoperită de pădure!
Investigaţiile sistematice efectuate la Cotu, de-a lungul a cinci campanii, au relevat un bogat şi variat bagaj informaţional, locuințe, fragmente ceramice și alte vestigii istorice. Rezultatele cercetărilor arheologice din această zonă sunt publicate în lucrarea “Așezarea getică fortificată de la Cotu -Copălău“ semnataă de Octavian Liviu Șovan și Mircea Ignat, de unde am preluat și fotografiile explicative despre cetate.
