Judet
LOCAL | Foştii prefecţi, subprefecţi şi directori de Cancelarie care au activat în Prefectura Botoşani după căderea comunismului se vor întâlni de Ziua Instituției Prefectului
Instituţia Prefectului- Judeţul Botoşani va organiza marţi, 2 aprilie 2019, începând cu ora 12:00, în Sala “Nicolae Iorga” din Prefectură, un eveniment ce are ca scop sărbătorirea Zilei Instituţiei Prefectului precum şi promovarea activităţilor pe care instituţia le desfăşoară recurent.
La eveniment sunt invitaţi foştii prefecţi, subprefecţi şi directori de Cancelarie care au activat în Prefectura Botoşani după căderea comunismului.
Ziua de 2 aprilie este dedicată Instituţiei Prefectului, anul 2019 fiind primul în care se sărbătoreşte oficial, prin legea 348/2018.
Funcţia de prefect este însă amintită în lucrările istorice încă dinaintea Unirii Principatelor Române, iar reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi conferă prefectului atribuţii importante în administraţia publică, de la organizarea alegerilor şi supravegherea Curţii de Conturi până la pregătirea de proiecte de acte normative ce urmau a fi supuse dezbaterii şi adoptării de către Adunarea electivă. Mai mult, o prerogativă a prefectului era schimbul comercial cu străinătatea sau comerţul de devize.
În timpul regimului comunist, locul prefecţilor a fost luat de Comitetele Populare Judeţene şi de prim-secretari, punând astfel capăt unui secol în care această funcţie a reprezentat vârful administraţiei locale.
Ulterior Revoluţiei din 1989, legea privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale este actul normativ ce reintroduce în administraţia publică Prefectura, ca for al administraţiei publice. Astfel, pe fondul desfiinţării vechilor autorităţi administrative comuniste, locul consiliilor de uniune naţională, constituite provizoriu după evenimentele din decembrie 1989, a fost luat de prefecturi, denumite primării judeţene. Aşa s-a ajuns ca primul prefect al judeţului după 1989 să fie Corneliu Buliga, denumit la acel moment primarul judeţului.
De la 1860, istoria înregistrează 89 de mandate deţinute de 73 prefecţi botoşăneni, primul fiind cel deţinut de Iorgu Holban, între 1860 şi 1862 şi ultimul, cel deţinut de actualul prefect Dan Constantin Şlincu.
Funcţia de prefect este însă amintită în lucrările istorice încă dinaintea Unirii Principatelor Române, iar reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi conferă prefectului atribuţii importante în administraţia publică, de la organizarea alegerilor şi supravegherea Curţii de Conturi până la pregătirea de proiecte de acte normative ce urmau a fi supuse dezbaterii şi adoptării de către Adunarea electivă. Mai mult, o prerogativă a prefectului era schimbul comercial cu străinătatea sau comerţul de devize.
În timpul regimului comunist, locul prefecţilor a fost luat de Comitetele Populare Judeţene şi de prim-secretari, punând astfel capăt unui secol în care această funcţie a reprezentat vârful administraţiei locale.
Ulterior Revoluţiei din 1989, legea privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale este actul normativ ce reintroduce în administraţia publică Prefectura, ca for al administraţiei publice. Astfel, pe fondul desfiinţării vechilor autorităţi administrative comuniste, locul consiliilor de uniune naţională, constituite provizoriu după evenimentele din decembrie 1989, a fost luat de prefecturi, denumite primării judeţene. Aşa s-a ajuns ca primul prefect al judeţului după 1989 să fie Corneliu Buliga, denumit la acel moment primarul judeţului.
De la 1860, istoria înregistrează 89 de mandate deţinute de 73 prefecţi botoşăneni, primul fiind cel deţinut de Iorgu Holban, între 1860 şi 1862 şi ultimul, cel deţinut de actualul prefect Dan Constantin Şlincu.
