INFRACTIONAL | Bande de copii terorizează oraşul, iar poliţia doarme cu legea în mână
Comisarul-şef Cezar Filip, comandant, până mai ieri, al Poliţiei Piatra Neamţ, a preferat să o bată pe Ana Maria Tănase, fata de 14 ani din gruparea de şuţi Orlando, deşi pentru a o pune sub acuzare avea la îndemână noul Cod Penal, conform căruia toţi minorii cu buletin răspund penal.
„Evenimentul zilei” a informat despre cazul fostului şef al Poliţiei Piatra Neamţ, Cezar Filip, cel care a bătut în sediul instituţiei pe care o conducea o fetiţă de 14 ani, suspectată de implicare în tâlhărirea unei femei de 71 de ani.
De la izbucnirea scandalului, poliţistul- bătăuş şi-a dat demisia din funcţie, s-au pornit concomitent anchete administrative şi penale împotriva lui, dar mesajele transmise în această perioadă de timp pe diferite căi sunt menite să creeze o mare confuzie.
Dar în cazul şefului Poliţiei Piatra Neamţ, Cezar Filip, se omite un lucru esenţial: Ana Maria Tănase avea 14 ani şi mai multe fapte grave la activ: a participat la două tâlhării urmate de moartea victimelor. Cu alte cuvinte, comisarulşef Cezar Filip avea ce lege să aplice în cazul ei, numai că a preferat să o bată.
Pentru a elimina confuziile din rândul părinţilor, dar şi din rândul poliţiştilor care, poate, n-au citit bine legea, adică noul Cod Penal, redăm pe scurt principalele modificări cu privire la răspunderea penală a minorilor, pe categorii de vârstă.
● Minorii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal. Pentru faptele lor pot fi amendaţi părinţii.
● Copiii cu vârste între 14 şi 16 ani răspund penal numai dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ. În cazul fetei din Piatra Neamţ, poliţistul ar fi trebuit să facă dosar şi să o ducă pe minoră în faţa unei comisii care să stabilească dacă are sau nu discernământ.
● Minorii care au împlinit 16 ani (vârstă de la care se consideră că au discernământ) răspund penal, potrivit legii.
PEDEPSE PENTRU MINORII ÎNTRE 14 ŞI 18 ANI
Faţă de minorii care, la data săvârşirii infracţiunii, aveau vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, noul Cod Penal prevede, ca regulă, pedeapsa cu o măsură educativă neprivativă de libertate. Excepţiile de la această regulă sunt prevăzute în alineatul 2 al art. 114, pentru care legea prevede măsura educativă privativă de libertate, care poate fi executată fie prin internarea într-un centru educativ, fie într-un centru de detenţie. Concret, educarea cu privare de libertate poate fi dispusă în două situaţii:
a) dacă minorul a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţia pe viaţă. Aici, ca exemple, pot fi violul şi tâlhăria, urmate de moartea victimei (pedeapsă de la 7 la 18 ani), dar şi omorul.
Ana Maria Tănase putea fi încadrată la punctul A, ea fiind cercetată de Parchet în dosarul privind uciderea unui actor din Piatra Neamţ.
CARE SUNT PEDEPSELE EDUCATIVE, ÎN STARE DE LIBERTATE
Noul Cod Penal prevede patru măsuri educative neprivative de libertate:
1. stagiul de formare civică (minorul e obligat să participe la un program de cel mult 4 luni în care se încearcă responsabilizarea lui cu privire la comportamentul său în viitor. Programul trebuie stabilit fără a i se afecta orarul şcolar şi profesional);
2. supravegherea -constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între două şi 6 luni, pentru ca acesta să nu lipsească de la şcoală şi să nu intre în contact cu persoane care au o influenţă negativă asupra lui;
3. consemnarea la sfârşit desăptămână -obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă;
4. asistarea zilnică – se ia pe o durată între 3 şi 6 luni şi constă în obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune.
În toate cele patru cazuri, manager de caz este întotdeauna consilierul de probaţiune, care funcţionează în cadrul serviciilor de probaţiune de pe lângă instanţele de judecată. Consilierul de probaţiune trebuie sesizat de către instanţă, după solicitarea anchetatorilor. El coordo nează întregul proces de supraveghere a respectării măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de instanţă. Judecătorii pot dispune şi obligaţii suplimentare pentru minor, cum ar fi să nu frecventeze anumite locuri stabilite să presteze o activitate neremunerată într-o instituţie publică fixată de instanţă, cu durata între 50 şi 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală, în zilele nelucrătoare şi în vacanţă.
Instanţa poate dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate şanse mai mari de îndreptare.
200 de infracţiuni au comis, doar anul trecut, membrii grupării de tâlhari minori din Piatra Neamţ, coordonată de Paul Bumberică Neamţ.
100 de minori – infractori evaluaţi în 2013
În anul 2013, consilierii de probaţiune, din cadrul Serviciului de Probaţiune Neamţ, au întocmit 148 referate de evaluare, dintre care 100 au fost doar pentru minori. Din total, trei referate de evaluare au fost pentru persoane de gen feminin, restul de 145 fiind pentru bărbaţi. Referatele de evaluare au fost solicitate atât de către instanţele din judeţ, cât şi din ţară (în cazul în care inculpatul are domiciliul în judeţul Neamţ). Pentru Judecătoria Piatra Neamţ s-au întocmit 28 de referate de evaluare, pentru Judecătoria Tg. Neamţ – 33, pentru Judecătoria Bicaz – 2, Tribunalului Neamţ -12 referate de evaluare. În cursul anului 2013, instanţele de judecată au încredinţat Serviciului de Probaţiune Neamţ supravegherea unui număr de 63 de persoane, dintre care doar 12 minori şi 51 de majori.
Grupările de infractori copii sau maturi fac ce vor în Neamţ
În timp Cezar Filip este cercetat penal pentru purtare abuzivă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Poliţia din Neamţ se dovedeşte incapabilă în ultimii ani să facă faţă infractorilor – fie ei clanuri interlope sau doar mici tâlhari, cum este banda lui Orlando.
În 2011, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, Aurelian Şoric, a fost demis după ce presa a relatat că acesta era prieten şi vecin cu Gheorghe Mararu, cel mai cunoscut cămătar din zonă.
Clanurile care au ajuns la atentate cu bombă Trei grupări interlope îşi împart influenţa în Neamţ. Prima este cea a fraţilor Mararu, constituită din Gheorghe Mararu (ucis în 2010), Răzvan Mararu şi Bogdan Mararu, care sunt specializaţi în trafic de maşini furate şi cămătărie.
A doua grupare, specializată în taxe de protecţie şi cămătărie, este condusă de Puiu Mironescu, rivalul fraţilor Mararu. Acesta este arestat pentru o tentativă de atentat cu bombă asupra lui Bogdan Măraru, atentat dejucat de SRI.
Ultimul clan este cel a lui Vasile Rodideal, un “racket” din Republica Moldova, care coordona contrabanda pentru mai multe zone, printrecare Iaşi şi Neamţ.
Copila de 14 ani care a fost lovită de şeful Poliţiei Piatra Neamţ, Cezar Filip, face parte dintr-o grupare care a fost organizată în baza reţetei prin care responsabilitatea cade pe umerii minorului.
Una dintre metodele prin care liderii grupărilor de infractori scapă de condamnări este să pună ilegalităţile comise în cârca unor minori de sub 14 ani, de obicei şi ei membri ai reţelei. Copiii fie mint (în schimbul unor recompense promise) şi îşi asumă ei infracţiunile altor persoane, fie sunt îndrumaţi de un interlop să comită fapte penale: furt, spargeri, tâlhării, ameninţări etc.
Asta pentru că atunci când minorii sunt prinşi, “poliţiştii se mulţumesc să-i lase pe micii infractori în grija părinţilor, rudelor sau să-i dea în grija unui centru de reeducare care, spre exemplu, în Piatra Neamţ nici nu există”, ne explică un inspector în Protecţia Copilului.
“Ajută-mă, nene!”
Paul Bumberică (13 ani), zis şi Orlando, este şeful găştii de mici tâlhari. Membrii grupării au vârste între 8 şi 14 ani şi au comis, doar anul, trecut în jur de 200 de infracţiuni, aşa cum au precizat reprezentanţii Poliţiei Locale din Piatra Neamţ.
Orlando a fost şcolit în tâlhării de Cristian Bumberică (38 de ani), despre care anchetatorii bănuiesc că este tatăl său. Din datele poliţiştilor, el este cel care a coordonat minorii să comită ilegalităţi în perioada 2010-2011 şi a adunat roadele faptelor.
În urmă cu doi ani, acesta a plecat în Marea Britanie unde a fost condamnat trei luni pentru o tâlhărie comisă asupra unei bătrâne de 74 de ani, din oraşul Shields. În faţa judecătorilor, neamţeanul şi-a motivat infracţiunea prin dorinţa de a face rost de bani pentru fiul său din România.
După cum ne-au mai precizat surse din Poliţia Neamţ, Bumberică avea cunoştinţe în clanul interlop al fraţilor Măraru.
După ce Cristian a plecat să trăiască visul britanic, Paul Bumberică a preluat conducerea găştii de tâlhari minori şi i-a sporit, chiar, activitatea.
Copiii folosesc metoda numită “Ajută-mă, nene!”: doi minori se prefac că se bat, iar unul dintre ei cere ajutorul unui adult, de obicei persoane în vârstă. Odată înconjurat de micii tâlhari, bătrânul e pus la pământ chiar şi cu lovituri de pietre în cap, apoi buzunărit.
Îi filau pe bătrâni
Ei filau câteva zile bătrânii, pentru că minorii doreau să fie siguri că victimele au bani asupra lor. Uneori erau îmbrânciţi chiar şi pe scările blocului. Cea mai mare pradă a fost de 7.000 de euro, sumă care se afla în posesia uneia dintre victime.
Şi proprietarii de magazine din Neamţ erau disperaţi de tâlharii sub 14 ani, aceştia fiind prinşi des la furat.
Sursa: www.evz.ro
