SANATATE | Cum se feresc bătrânii de hipotermie când e frig afară
Precipitaţiile şi temperaturile scăzute specifice sezonului rece pot expune vârstnicii la boli cronice, care în unele cazuri pot deveni fatale. Iată ce recomandări au medicii pentru evitarea cazurilor de hipotermie şi de degerături, cu care se confruntă des bătrânii şi nu numai.
Când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, riscul să apară hipotermia şi degerăturile creşte îngrijorător.
Hainele groase, soluţia în hipotermie
De ce bătrânii rezistă mai greu la frig? Cele mai importante cauze sunt: stratul adipos redus, metabolismul leneş şi lipsa masei musculare. Împreună, acestea încetinesc organismul, care nu mai produce energie suficientă. Nefiind căldură, apare riscul de vasoconstricţie şi de răcire a corpului, iar acest lucru duce la instalarea hipotermiei.
Manifestată prin pierderi de memorie, stare de confuzie, somnolenţă, lipsă de vlagă şi schimbarea temperaturii şi a culorii pielii, dar şi prin puls slab, hipotermia poate fi fatală dacă temperatura scade sub 30 de grade.
De asemenea, gerul le poate face probleme mari împătimiţilor de băuturi alcoolice, care sunt cei mai expuşi degerăturilor. De regulă, zonele cel mai afectate de degerături sunt extremităţile: degetele, obrajii, nasul şi urechile. Se recomandă evitarea contactului direct cu sursele de căldură, încălzirea zonelor afectate făcându-se treptat.
„Încă de la debutul sezonului rece, odată cu scăderea temperaturii şi a întregului cortegiu de fenomene meteo însoţitoare (vânt, precipitaţii, umezeală), se pot agrava sau chiar declanşa o serie de afecţiuni, fiind expuse îndeosebi categoriile extreme de vârstă, respectiv persoanele vârstnice şi copiii“, explică Ioana Costa, medic specialist medicină de familie la Clinica Polisano, Bucureşti.
La frig, creşte tensiunea arterială
Persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare, cum sunt cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac sunt mai expuse complicaţiilor accentuate de frig ale bolilor.
La temperaturi scăzute, cardiacii pot suferi din pricina creşterii tensiunii arteriale, a tulburărilor de ritm cardiac şi tulburările vasculare periferice cu durere şi de răcire a extremităţilor.
În urma expunerii la frig se reduce fluxul de sânge în zonele periferice, în scopul de a micşora pierderile de căldură. Acest lucru duce la creşterea ritmului cardiac şi a densităţii sangvine, care devine mai vâscoasă, şi se produce o suprasolictare a inimii.
Din această cauză, cardiacii sunt mai expuşi în condiţii de ger să sufere de infarct sau de accident vascular cerebral.
Pont: Se recomandă evitarea schimbărilor bruşte de temperatură, din încăperi călduroase afară, în frig, şi invers. Dacă nu poate fi evitată trecerea de la cald la frig, e bine să nu se depună efort, pentru că oricum inima e solicitată pentru adaptarea la noua temperatură. Protecţia oferită de hainele groase, din bumbac, este foarte eficientă.
Precipitaţiile accentuează reumatismul
Durerile articulare se resimt mai puternic pe vreme geroasă şi cu precipitaţii abundente. Crizele de durere se înteţesc cu cât se înaintează în vârstă, iar cea mai întâlnită boală reumatică la persoanele trecute de 60 de ani este artroza.
La frig şi umezeală, boala se accentuează, pacientul fiind nevoit să urmeze tratamente cu analgezice şi antiinflamatoare. Se recomandă evitarea expunerii la temperaturi scăzute, pentru a nu fi grăbită degradarea articulaţiilor.
Pont: Este indicat să se reducă kilogramele în plus, pentru a mişcora presiunea pe articulaţii. De asemenea, este indicată purtarea bastonului şi a încălţămintei ortopedice. Foarte importantă este protecţia încheieturilor cu genunchiere sau cotiere şi evitarea, pe cât posibil, a căzăturilor.
