Calendar

Sfântul Mucenic Trifon, protector al grădinilor, viilor și livezilor

Sfântul Trifon s-a născut în anul 232 în localitatea Lampsac din Frigia, o provincie romană din Asia Mică. Încă din tinereţe, Domnul l-a învrednicit cu puterea izgonirii demonilor şi a vindecării diferitelor boli. Odată, Sf. Trifon a salvat întreaga comunitate din Lampsac de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii invazia lăcustelor care devorau lanurile de grânele ale oamenilor de acolo.

Pe când avea doar 17 ani, Sfântul Trifon a izgonit un demon din fiica împăratului roman Gordian (238-244). După șase zile de post și rugăciune, el le-a descoperit păgânilor existența diavolului. La porunca sa, diavolul s-a arătat tuturor, în chip de câine negru, având ochii ca de foc. Prin această minune i-a făcut pe mulți păgâni să treacă la creștinism. Sfântul Trifon a devenit vestit şi datorită faptului că îi ajuta pe cei neputincioşi nu le cerea altceva decât credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos cu a Cărui putere îi vindeca.

Odată cu ascensiunea la tronul imperial a împăratului Decius (249-251), a reînceput o persecuţie cumplită asupra creştinilor. Cineva l-a pârât prefectului Aquilinus (guvernatorul provinciei romane Bitinia) pe Sf. Trifon, spunând că acesta propovăduia cu mare evlavie credinţa în Iisus Hristos şi că i-a botezat pe mulţi în această credinţă. Din acest motiv, Sfântul Trifon a fost arestat și aruncat în temnița din cetatea Niceea. După ce a fost arestat, Sf. Trifon a fost dus în fața guvernatorului Aquilinus, care i-a cerut să se lepede de credinţa sa și să aducă jertfă zeilor Romei (idolilor). Sf. Trifon a refuzat însă cu tărie și a mărturisit credința sa în Iisus Hristos.

Pentru mărturisirea sa, sfântul a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars și i s-au bătut cuie în tălpi; toate acestea sfântul le-a îndurat însă cu bărbăție și răbdare. În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. Sfântul mucenic s-a rugat înainte de execuţie, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să-i miluiască pe cei care-l vor chema în ajutor.

De asemenea, s-a mai rugat lui Dumnezeu să moară înainte de a fi decapitat. Astfel, atunci când călăul a ridicat sabia pentru a-i tăia capul, Sf. Trifon își dăduse deja sufletul în mâinile Domnului. Toate acestea s-au petrecut la Niceea (azi orașul Iznik din Turcia), în anul 250. Creştinii au înfăşurat trupul sfântului mucenic într-un giulgiu, cu intenţia de a-l îngropa în Niceea, acolo unde a pătimit, dar sfântul li s-a arătat şi le-a cerut să-i ducă trupul în satul său natal, Lampsac.

Mai târziu, moaştele Sf. Trifon au fost mutate la Constantinopol, iar după cucerirea cetății de către cruciaţii apuseni, în anul 1204, au ajuns la Roma. În Biserica „Sfântul Sava” din Iași se păstrează părticele din moaştele sfântului Trifon şi a sfintei Marina într-o raclă  de  argint  datând  din anul 1781.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page