SANATATE | Pancreasul, glandă cu funcții vitale
Glandă indispensabilă vieții, pancreasul este mai puțin „popularizat” în comparație cu stomacul, inima sau ficatul, de pildă. Totuși, este bine să știm mai multe despre această glandă a cărei funcționare necorespunzătoare produce boli severe.
Pancreasul joacă un rol important în digestie și, totodată, are și funcție endocrină, secretând insulina, hormon esențial supraviețuirii.
Organ cu rol de glandă, pancreasul este situat înapoia stomacului. Are lungimea cuprinsă între 15 și 20 cm și greutatea de 70 – 80 g, fiind alcătuit din cap, corp și coadă. „Structural, pancreasul este un organ glandular constituit dintr-un pancreas exocrin (care își varsă secreția în tubul digestiv) și dintr-un pancreas endocrin (care își varsă secreția direct în sânge) reprezentat de insulele Langerhans. Din punct de vedere fiziologic, pancreasul este o glandă digestivă ce secretă fermenții digestivi (tripsina, amilaza și lipaza) și o glandă endocrină care secretă insulina cu rol în metabolismul glucidelor (zaharurilor)”, se arată în cartea „Boli digestive” (noțiuni practice) de Ion Gherman (Editura Medicală, 1981).
Rol activ în digestie
Celulele acestei glande secretă suc pancreatic, care conține enzime indispensabile digestiei alimentelor pe care le consumăm. Pancreasul secretă peste 20 de enzime digestive diferite, fiecare cu roluri specifice. Astfel, amilaza este implicată în digestia glucidelor (carbohidrați), lipaza intervine în digestia grăsimilor, iar tripsina în cea a proteinelor. Un deficit al acestor enzime duce la apariția tulburărilor digestive precum balonarea. De asemenea, pancreasul secretă bicarbonat, care are rolul de a neutraliza aciditatea sucului gastric.
Secretă insulină și alți hormoni
Funcția endocrină este asigurată de insulele Langerhans din pancreas. Există mai multe tipuri de celule secretorii la nivelul pancreasului. Astfel, celulele B (sau beta) secretă insulina, iar celulele A (sau alfa), glucagonul. La rândul lor, celulele D (delta) secretă somatostatina, cele G (gama) sunt responsabile cu secreția gastrinei, iar celulele de tip PP de cea a polipeptidului pancreatic. Producția de insulină este esențială pentru reglarea nivelului zahărului în sânge. În ceea ce privește glucagonul, acest hormon are efect invers insulinei, fiind, deci, hiperglicemiant.
Semne care arată suferințele pancreasului
Mai ales în stadiile inițiale, afecțiunile pancreatice nu sunt însoțite de simptome evidente. Pe măsură ce acestea avansează, apar manifestări precum: icterul, diareea, scăderea în greutate, scaunul decolorat, urina cu nuanțe portocalii, greața și vărsăturile.
Analize pentru evaluarea stării pancreasului
Când există semne sugestive pentru o boală pancreatică, medicul recomandă diverse analize necesare pentru o diagnosticare corectă. Primele sunt testele de sânge, printre acestea numărându-se și dozarea enzimelor pancreatice. Se recurge și la ecografie, examinare utilă în depistarea pancreatitei acute și cronice, precum și a chisturilor și tumorilor de la nivelul pancreasului. Alte explorări necesare pentru diagnosticarea bolilor pancreatice sunt tomografia, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) și ecoendoscopia cu sau fără puncție fină aspirativă.
