ImportantStiri

NATIONAL | Botoşani, împreună cu toată Moldova, exporta mai puţin decât Constanţa

13 judete din tara noastra importa mai mult decat exporta, in vreme ce celelalte sunt pe excedent comercial, potrivit datelor furnizate de INS.

Argesul de pilda e judetul cu cel mai mare excenedent comercial, in vreme ce Capitala este campioana deficitului, ea importand cu peste 612 milioane mai mult decat valoarea exporturilor. Problema noastra nu este insa deficitul ori excedentul, cat faptul ca exportam marfuri cu valoare adaugata mica si importam produse cu valore adaugata ridicata (cu foarte putine exceptii). De pilda exportam mere brute si importam gem de mere. Sau exportam lemn brut si importam produse fabricate din lemn si mobilier. Ce anume intra in tara, judet cu judet, ce iese din tara ca export si cum influenteaza cursul de schimb comertul exterior al judetelor Romaniei?

Mai intai sa ne uitam la datele deficitului comercial, judet cu judet. Pentru a mari imaginea, dati click pe ea.

Daca in cazul Argesului e clar ca exporturile vin din industria auto, in cazul ocupantului locului secund-Tulcea, incasarile din exporturi vin de pe piata navala, fonta, cereale s.a.
Vezi mai jos valorile exportului tulcean a principalelor produse scoase pe piata externa. Click pe imagine pentru a o mari.

Revenind la deficitul comercial, spuneam ca Bucurestii sunt zona cu deficitul comercial cel mai ridicat. Ce anume se importa atat de mult in Capitala? Nu e greu de intuit: de toate, pentru ca aici e zona cu cel mai mare impact comercial. Mai jos aveti cifrele privind importurile din Bucuresti in decembrie 2013, asa cum au fost ele comunicate de Statistica. In total, ele au depasit 1,3 miliarde de euro. Click pe imagine pentru a o mari.

Acum sa ne uitam putin la harta importurilor si a exporturilor, defalcate pe judete.Click pe imagine pentru a o mari. Nu putem sa nu observam ca intreaga zona a Moldovei (judetele Neamt, Suceava, Vrancea, Galati, Vaslui, Bacau si Botosani) exporta mai putin decat judetul Constanta de pilda. Acest lucru este o consecinta a lipsei investitiilor in Moldova

Capitala, Argesul, Constanta si Timisul sunt singurele ale caror exporturi au depasit in decembrie 2013 cifra de 200 de milioane de euro. La capatul opus, Gorj, Mehedinti Giurgiu, Vaslui si Teleorman sunt judetele in care exporturile sunt ca si inexistente. Daca ne uitam la gradul ridicat de personal angrenat in agricultura in aceste judete mentionate mai sus , lucrurile nu trebuie sa ne mire.

La nivelul intregului an 2013, deficitul comercial la nivelul intregii tari a scazut cu 41,3% fata de 2012, la 25,21 miliarde lei (5,7 miliarde euro).

Cateva vorbe si despre cursul de schimb si legatura lui cu exporturile si importurile. Cand leul se apreciaza exporturile au tendinta de a-si reduce volumul, la fel ca in situatia in care raportul dintre preturile interne si cele de pe piata mondiala creste. In cazul importurilor fenomenele sunt mai complexe: intr-o analiza a Comisiei Nationale de Prognoza se arata ca importurile din restul lumii vor creste odata cu cererea interna, dar aceasta poate fi reprezentata de produsul intern brut in cazul anumitor grupe de produse, de consumul privat in cazul altor grupe (produse alimentare, bunuri de consum de folosinta indelungata) sau de investitii in unele cazuri (echipamente, masini, instrumente, in general bunuri de capital). Competitivitatea de pret actioneaza in sens opus cazului exporturilor, o apreciere a cursului determinand o tendinta de crestere a importurilor, ca si cresterea raportului dintre preturile interne si cele de pe piata mondiala. De mentionat ca in 2013 cursul s-a depreciat, in decembrie 2013 cursul mediu leu/eur fiind de 4.4633 unitati locale pentru un euro.

Mai jos, exporturile unui judet, la intamplare (nu e loc pentru graficele cu exporturile tuturor judetelor). Discutam de Botosani:

Problema noastra nu este insa deficitul ori excedentul, cat faptul ca exportam marfuri cu valoare adaugata mica si importam produse cu valore adaugata ridicata (cu foarte putine exceptii). De pilda exportam mere brute si importam gem de mere. Sau exportam lemn brut si importam produse fabricate din lemn si mobilier. In plus, exporturile romanesti (45.9 mld euro) reprezinta doar putin peste o treime din PIB, asta insemnand ca economia noastra e bazata doua treimi pe cererea interna si o treime pe cea externa.

In absenta unui mecanism eficient de atragere a fondurilor europene (chiar daca mult imbunatatit fata de anii trecuti), dublata de o “seceta” pe partea de investitii straine directe, atragerea de valuta in tara  cade pe umerii exportatorilor. Desigur, ar fi utila o ofensiva a diplomatiei economice romanesti, in prezent  ea lipsind aproape cu desavarsire. Comertul exterior ar trebui sa devina una din prioritatile noului Guvern, mai ales in noile conditii geopolitice. Pana la urma, de intrarea valutei in tara depind nu doar indicatorii macro- deficit comercial, curs de schimb samd, ci chiar nivelul de trai si numarul locurilor de munca.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page