NATIONAL | Adevărata „URGENŢĂ” pentru care Guvernul Ponta a schimbat pe şest legea electorală

Pentru a-şi completa majoritatea la limită de care depinde în Parlament, Guvernul a modificat miercuri legea electorală prin ordonanţă de urgenţă fără a lansa nicio zi în dezbatere publică proiectul pus pe hârtie de Ministerul de Interne, sub semnătura vicepremierului Gabriel Oprea. Potrivit documentelor care au însoţit ordonanţa, pe 19 martie, în Guvern, justificarea oficială a “urgenţei” este aceea că mai multe colegii parlamentare au fost vacantate în ţară, iar Executivul este obligat de lege să organizeze alegeri parţiale în cel mult trei luni. În septembrie 2013, când Gândul a semnalat această situaţie, arătând că 600.000 de cetăţeni sunt nereprezentaţi în Parlament, premierul Victor Ponta a susţinut că nu există nicio urgenţă în acest sens.

După ce a tergiversat mai multe luni ilegal alegerile în colegiile parlamentare vacantate, Guvernul a decis să le organizeze pe 25 mai, simultan cu europarlamentarele, ignorând o altă lege. La iniţiativa Ministerului de Interne, Executivul a modificat miercuri legea electorală fără un anunţ prealabil şi fără a pune textul în dezbatere nicio zi, cu toate că normele privind transparenţa decizională obligă la un “preaviz” de cel puţin 10 zile.

Potrivit documentelor care au însoţit ordonanţa pe 19 martie în şedinţa de Guvern, obţinute de gândul ca urmare a unei solicitări adresate Autorităţii Electorale Permanente arată că justificarea oficială a acestei mutări de pe o zi pe alta – textul a fost trimis de la MAI la AEP pe 20 martie şi adoptat pe 21 martie – a fost tocmai revelaţia că “alegerile parţiale se organizează în cel mult trei luni de la constatarea încetării mandatului unui deputat sau senator”. Or, în cazuri precum al colegiului din Bucureşti eliberat de Dan Voiculescu prin demisie, alegătorii nu au un reprezentant în Parlament de mai bine de 1 an şi 2 luni.

Modificarea pe care Guvernul a făcut-o legii electorale clarifică faptul că că alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, dacă nu există balotaj, şi reglementează modul în care un candidat este declarat câştigător. Astfel, ordonanţa reintroduce regula potrivit căreia “cel mai bine clasat candidat este declarat câştigător” eliminat în 2010 de Curtea Constituţională la pachet cu restricţia impusă independenţilor reclamată la acea vreme de Remus Cernea. Altfel, câştigătorii ar fi trebuit să fie desemnaţi după algoritmul redistribuirii judeţene, ceea ce făcea ca alianţa PSD-PC-UNPR să piardă în unele colegii, chiar dacă ar fi ieşit pe primul loc.

În acest fel şi în condiţii de simultaneitate cu europarlamentarele, alianţa are din start certitudinea câştigării a 4 din cele 6 colegii, cu şanse mari de a şi le adjudeca pe toate.

Pentru a justifica urgenţa, Guvernul vine cu nu mai puţin de 5 argumente.

1. “Situaţia extraordinară generată de vidul legislativ” ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale luate în 2010 (sic!) care a dus la dispariţia textului de lege legat de condiţiile de candidatură şi de mecanismul de determinare a câştigătorului având în vedere că în cei 4 ani Parlamentul nu a reuşit să îl înlocuiască în acord cu recomandările judecătorilor.

2. Obligaţia legală de a organiza alegeri în cel mult trei luni de la vacantarea unor colegii în care nu mai sunt aleşi şi alţi parlamentari. În toate cele şase colegii în care Guvernul face alegeri pe 25 mai legea a fost deja încălcată, neexistând însă şi sancţiuni.

În colegiul din Hunedoara acolo unde va fi ales un deputat în locul lui Dan Radu Ruşanu, nu mai există un parlamentar de 11 luni. Fostele colegii ale lui Eduard Hellvig (Ilfov) şi Ovidiu Silaghi (Satu Mare), plecaţi în Parlamentul European, sunt libere de 6 luni. La Galaţi, deputatul PSD Aurel Nechita şi-a primit sentinţa definitivă de incompatibilitate şi a plecat din Parlament acum 9 luni. Dan Voiculescu şi-a dat demisia din funcţia de senator în urmă cu 1 an şi 2 luni, iar Toni Greblă a plecat la CCR în decembrie, acum 3 luni şi jumătate. În septembrie 2013, 5 din cele 6 colegii erau în aceeaşi situaţie. Premierul Ponta a considerat însă atunci că nu există o urgenţă, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a rezumat poziţia USL într-o frază: “Discutăm de alegeri parţiale când Parlamentul pierde jumătate plus unu din numărul total”.

3. “S-ar ajunge la imposibilitatea organizării de alegeri parţiale, ceea ce va conduce la imposibilitatea cetăţenilor de a fi reprezentaţi în Parlament“. Situaţia era aceeaşi şi în urmă cu şase luni când Valeriu Zgonea rezolva “constituţional” problema reprezentării: “Oamenii sunt reprezentaţi. Mandatul este mandat naţional”.

4. “Neluarea de măsuri imediate este de natură să afecteze dreptul de a fi ales al cetăţeanului român”.

5. “Vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. În realitate, Guvernul a amânat-o de la 3 luni în unele cazuri la 11 în altele.

Sursa: OUG 11/2014, nepublicată încă în Monitorul Oficial

“Urgenţa derivă din faptul că avem cel puţin cinci-şase colegii în care termenul de 3 luni pentru organizarea alegerilor a fost depăşit”, a explicat pentru gândul, la finalul şedinţei de miercuri, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea. Iniţiativa i-a aparţinut însă oficial vicepremierului Gabriel Oprea şi Ministerului de Interne care nu au trimis-o nici la AEP, arată documentul de mai sus, decât cu o zi înainte. Textul a fost avizat de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi de vicepremierul Liviu Dragnea.

Atât Ministerul de Interne, cât şi Secretariatul General al Guvernului au refuzat să dea curs solicitării de a face publică ordonanţa de urgenţă şi argumentele care au justificat-o.

Adevărata urgenţă: majoritatea stă în 3 senatori şi 11 deputaţi

“Urgenţa” Guvernului este, în realitate, una politică. O demonstrează inclusiv faptul că, pe 4 februarie, când Executivul a modificat, printr-o altă ordonanţă, şi această lege pentru a operaţionaliza Registrul Electoral la alegerile europarlamentare din 25 mai, nu a considerat că se impune nicio reglementare suplimentară.

Urgenţa politică ţine însă de consolidarea prin toate mijloacele a majorităţii fragile de care Cabinetul Ponta 3 depinde în Parlament. Astfel, după toate mişcările traseiştilor ca urmare a ruperii USL, coaliţia de guvernare stă, în practică, în 3 voturi la Senat şii 11 la Camera Deputaţilor pentru a trece iniţiativele curente ale Guvernului.

Un calcul la zi arată că PSD, PC, UDMR şi UNPR au, împreună cu minorităţile, teoretic, 322 de voturi în Parlament, faţă de cele 288 de care au nevoie pentru a menţine în funcţie Guvernul. Chiar dacă are 25 de deputaţi şi 8 senatori peste linie, coaliţia nu se poate baza în practică pe toţi, 16 fiind miniştri, iar 3 pe picior de plecare în Parlamentul European. După 25 mai, Guvernul Ponta 3 ar rămâne astfe cu 3 voturi în plus la Senat şi 11 la Camera Deputaţilor, o majoritate riscantă.

PNL Iaşi cere alegeri şi în colegiul lui Fenechiu. Avocatul Poporului, nicio reacţie

Schimbarea legii electorale fără nicio dezbatere a stârnit însă dor reacţii sporadice. Europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a cerut lui Victor Ponta să retragă ordonanţa reclamând că încalcă “încalcă recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora legislaţia electorală să nu fie modificată cu mai puţin de un an înainte de organizarea unor alegeri”.

Liderul PNL Iaşi, Cristian Adomniţei, s-a declarat la rândul său nemulţumit că din lista  Hotărârilor de Guverm pentru organizarea de alegeri parţiale a fost exclus colegiul eliberat de Relu Fenechiu pe motiv că un deputat al minorităţilor, ales la nivel naţional, a fost repartizat de sistemul informatic în acest colegiu, ca dublură.

“Cetăţenii cu drept de vot din acest colegiu, în număr de 72.107, vor fi reprezentaţi în Parlamentul României de către un deputat ales de doar 237 dintre ei”, protestează Adomniţei într-o scrisoare trimisă Guvernului şi AEP.

Chiar dacă nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, ordonanţa nu poate fi însă întoarsă din drum. Singurul cu astfel de atribuţii este Avocatul Poporului, care o poate contesta la Curtea Constituţională. Funcţia este însă vacantă din 20 decembrie, atribuţiile fiind preluate interimar de un adjunct, Ecaterina Gica Teodorescu, economist fără studii juridice, numit cu susţinerea PC, care nu a contestat în ultimele patru luni de când conduce instituţia niciun act al Guvernului. Până la această oră. Avocatul Poporului nu a avut de altfel nicio reacţie în acest sens.

Sursa: OUG 11/2014, nepublicată încă în Monitorul Oficial

Sursa articol: www.gandul.info