Seceta și lipsa de investiții îi împing pe fermieri în sapă de lemn. „Dacă mai ține așa o lună, oamenii renunță” – FOTO
Pentru cei mai mulți locuitori ai județului Botoșani creșterea animalelor și cultivarea pământului reprezintă singura sursă de trai. În condițiile în care apa este tot mai greu de procurat din cauza investițiilor insuficiente iar câmpurile tot mai arse de soare, mulți vor să renunțe și să emigreze.
Județul Botoșani este al doilea din România ca suprafață a luciului de apă, după Tulcea, având 3.600 de hectare cu apă, o rețea hidrografică cu sute de iazuri și două râuri mari precum Siretul și Prutul. Cu toate acestea, în mod paradoxal, oamenii din mediul rural mai ales mor de sete. Situația este gravă pentru că într-un județ eminemente agricol ca Botoșaniul, lipsa apei face ca multe comunități să se afunde într-o sărăcie lucie.
Majoritatea sătenilor trăiesc din munca câmpului și din creșterea animalelor. Terenurile arse de soare și lipsa unei infrastructuri capabile să aducă apa în sate îi duc la disperare pe fermieri, mai ales că anul acesta seceta a venit mai devreme.
„Începea prin luna iunie, așa, pe la sfârșit sau chiar prin iulie. Mai rezistam noi două luni, până la ploile din septembrie. Dar așa, dacă a luat-o din mai, cu trei luni de secetă suntem gata. Sărăcie și muncă la străini scrie pe noi”, mărturisește disperat un cioban din zona Săveniului.
„Aducem apă cu cisternele de la 13 kilometri”
În comuna Drăgușeni, de exemplu, singura sursă de venit a localnicilor sunt animalele, în special oile și vacile. Anul acesta, seceta i-a lovit mai puternic ca niciodată. Temperaturile ridicate au uscat complet imașurile, iar iazurile de mici dimensiuni aproape au secat. În comună nu există nicio picătură de apă pentru animalele însetate, cum nu există nicio mână de iarbă proaspătă pe câmpurile arse de soare.
Cristi Dutcă, fermier, dar și președinte al Asociației Crescătorilor de Animale din Drăgușeni, spune că situația este extremă.
„A venit prea repede seceta. De la începutul lunii mai. Efectiv nu avem sursă de apă. Uitați-vă cum arată și imașul! Este foarte grav. Oamenii din asta trăiesc, din creșterea animalelor”, spune Cristi Dutcă.
În comună, sunt peste 5.000 de capete de oi și peste 2.000 de capete de bovine. În disperare de cauză, fermierii, în frunte cu Cristi Dutcă și ajutați de autoritățile locale, cară zilnic cisterne întregi cu apă de la peste 13 kilometri, doar pentru ca animalele și ei împreună cu familiile lor să poată supraviețui.
„Ieri am adus zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localiate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește fermierul.
”Dacă mai ține așa o lună, oamenii renunță la animale”
În ciuda strădaniei fermierilor, dar și a oamenilor de la Primărie, la Drăgușeni, situația este critică. Fermierii mărturisesc că dacă lucrurile persistă vor fi nevoiți să vândă animalele, pentru că nu au cum să le adapte și să le hrănească.
„Nu știu ce o să facă oamenii. Dacă mai ține o lună așa, vor renunța la animale și la tot. Eu, unul, renunț”, spune Cristi Dutcă.
Perspectivele sunt sumbre, fără animale și fără sursă de întreținere oamenii vor alege să plece la muncă în străinătate.
„A plecat un val de-au lăsat satele pe jumătate goale. Au mai rămas și oameni gospodari și au animale și se întrețin cu ele, unii mai bine, alții mai rău, dar nu murea nimeni de foame. În condițiile astea, fără apă și cu seceta pe noi, plecăm toți câți am mai rămas. Sate de moșnegi o să rămână”, mărturisește un alt fermier.
„Trebuie investiții”
Dincolo de încălzirea globală și temperaturile tot mai ridicate, județul Botoșani suferă și la capitolul investiții majore în rețeaua de apă. Practic, magistralele care alimentează diferitele zone ale județului sunt, în mare parte, vechi, subdimensionate și deteriorate, așa încât nu mai fac față numărului de utilizatori.
Situații catastrofale au fost înregistrate atât în zona Drăgușeniului, cât și la Ungureni și Flămânzi. Responsabili de reabilitarea sau înlocuirea acestor magistrale este socieatea Nova Apaserv, operator de apă cu capital de stat.
De altfel, reprezentanții Nova Apaserv recunosc că magistralele principale nu mai fac față numărului mare de utilizatori din comunele branșate în ultimii ani. La Flămânzi, de exemplu, numai 13% din apa pompată în țevi ajunge la destinație. Pierderile pe rețea ajung și la 80%. Cei de la Nova Apaserv spun că urmează să se facă investiții majore în cadrul masterplanului pe fonduri europene, însă deocamdată totul este doar teoretic.
În tot acest timp, localnicii din al doilea județ din România în privința suprafeței luciului de apă se chinuie să supraviețuiască atât ei, cât și animalele lor care le asigură traiul.
„Ar trebui o aducțiune cu apă. Trebuie investiții”, este concluzia lui Cristi Dutcă.
