SANATATE | Arterita, boala care astupă vasele de sânge

Aproape 60% din decesele din țara noastră sunt provocate de bolile cardiovasculare. Arterita, o boală care se instalează la nivelul arterelor, poate agrava afecțiunile cardiace dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.

Odată cu înaintarea în vârstă, pe vasele de sânge se pot depune resturi de colesterol și calciu, care au denumirea de plăci de aterom. Ele sunt responsabile de apariția aterosclerozei, care, în timp, favorizează instalarea arteritei. Mai este cunoscută și sub denumirile de arteriopatie obliterantă sau boală arterială periferică.

Îngreunează circulația sângelui

Arterita se instalează la diverse arterele din organism. Ea afectează arterele renale, cele care alimentează rinichii, arterele mezenterice, responsabile cu vascularizarea intestinelor, arterele membrelor superioare, arterele carotide și vertebrale, prin intermediul cărora sângele ajunge la creier.

Cea mai frecventă formă de arterită este la nivelul membrelor inferioare. Din cauza depunerii plăcilor de aterom, vasele de sânge se îngustează, volumul de sânge care irigă organele scade și odată cu aceasta este redusă și cantitatea de oxigen care ajunge la țesuturi. Astfel, organele și țesuturile suferă din cauza oxigenării insuficiente.

Simptome, în funcție de localizare

Boala are o evoluție progresivă și, la început, deși plăcile de aterom s-au depus deja, bolnavul nu are simptome. Pe măsură ce boala avansează, acestea își fac simțită prezența, fiind diferite în funcție de localizarea bolii. De exemplu, dacă arterita este localizată la arterele renale, buna funcționare a rinichilor este afectată și se instalează hipertensiunea arterială și insuficiența renală.

În cazul arterelor mezenterice apare durerea abdominală, în special după mese. Durerea de brațe, mai ales după efort fizic, este un simptom al arteritei la membrele superioare. Tulburările de vedere, amețelile și senzația de amorțeală sunt un semn al arteritei la nivelul vaselor de sânge care hrănesc creierul.

Durerile membrelor, cele mai frecvente

Deși toate arterele din organism pot fi afectate de boala aterosclerotică, cele mai frecvente cazuri sunt cele la nivelul membrelor inferioare. Aici apar crampe musculare la nivelul gambei, coapsei sau al feselor. Spasmele sunt atât de intense încât obligă persoana afectată să se oprească din mers și să se odihnească. Dacă la început simptomele se manifestă la distanțe mari de mers, ulterior suferința apare la distanțe din ce în ce mai mici, chiar și în repaus. Atunci când boala se află în stadia avansate, apar răni la picioare, care se vindecă foarte greu sau chiar deloc.

Fumatul îi favorizează apariția

„Factorii de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor periferice sunt, în principal, aceeași cu cei pentru afectarea aterosclerotică a arterelor coronare (cele care hrănesc inima). Afectarea arterelor coronare se mai numește și boală ischemică coronariană sau cardiopatie ischemică. În evoluția ei, boala ischemică coronariană poate provoca infarctul miocardic“,  explică doamna Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog. Fumatul, valorile crescute ale grăsimilor din sânge, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat sunt principalii factori de risc ai bolii.

Medicamentele țin boala sub control

Pentru tratarea arteritei poate fi necesar tratamentul medicamentos sau cel intervențional, mai exact implantarea unui stent. Prin medicamente se țin sub control factorii de risc, însă este necesar și schimbarea stilului de viață: renunțarea la fumat, stabilizarea tensiunii arteriale, scăderea nivelului de grăsimi din sânge printr-o dietă adecvată și tratarea diabetului zaharat.

Dacă sunt afectate în principal arterele membrelor inferioare, este important exercițiul fizic, adică mersul pe jos până la apariția durerilor, urmat de o pauză, iar apoi reluarea mersului. Acest lucru favorizează apariția de vase de sânge colaterale, adică vase care ocolesc porțiunea afectată și care astfel ajută la oxigenarea țesuturilor periferice.

Sfatul specialistului

Dr. Ruxandra Irina Negoi, medic specialist cardiolog, Bio Terra Med, București

Tratamentul medicamentos, pentru care există evidență că îmbunătățește prognosticul pacienților, include antiagregantele plachetare (aspirina, clopidogrelul) și statinele (medicamente care scad colesterolul). Există și tratament medicamentos care îmbunătățește calitatea vieții pacienților și crește distanța de mers (distanța pe care o poate parcurge pacientul fără apariția durerii).

Pentru a pune diagnosticul bolii arteriale este utilă determinarea indicelui gleznă – braț (raportul între tensiunea măsurată la membrul inferior și cea măsurată la membrul superior). O alta metodă de diagnostic, care nu prezintă riscuri pentru pacient și este ușor accesibilă, este ecografia Doppler arterial.

Sursa: clicksanatate.ro