NATIONALsocial

Peste jumătate dintre mamele plecate din ţară îşi văd copiii doar o singură dată pe an. Consecinţele grave la care sunt expuşi cei mici

Dintre cei 536.000 de copii cu părinți care lucrează în alte state, 4 din 10 (232.000 de copii) au mama plecată. Mai mult, 77.000 dintre ei au rămas în țară în grija rudelor, ambii părinți fiind nevoiți să lucreze peste granițe. Majoritatea mamelor, 58%, se întorc o dată pe an acasă, 14% se întorc de două ori pe an, 21% de trei ori pe an sau mai mult, însă există și un procent de 5% de mame care se întorc o dată la doi ani sau chiar mai rar. În perioada iulie – august 2023, Salvaţi Copiii România organizează tabere la munte (în zonele Păltiniş – Sibiu şi Zărneşti – Braşov) pentru 1.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în alte state, incluşi în programele de suport ale organizaţiei din judeţele Dâmboviţa, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Olt, Dolj, Constanţa, Tulcea, Hunedoara, Vâlcea şi Mureş.

 

Marcel este un băiețel de 9 ani plin de energie. El a crescut alături de bunică într-un sat mic, de când se știe. Și de când se știe, mama vine să-l vadă vara și de sărbători. Marcel vine la programul Salvați Copiii de un an.  Când a venit prima oară, părea retras și se descria ca fiind copil cu mama departe. După câteva săptămâni, legase prietenii cu majoritatea copiilor. Era copilul blond care se joacă frumos, acceptat și îndrăgit de restul copiilor din program.

 

Mare i-a fost bucuria lui Marcel când a aflat că o să meargă în tabără.  În cei 9 ani ai lui, fusese doar în orașul din apropiere cu bunica la cumpărături, la doctor și pentru rezolvarea unor probleme administrative.

 

Taberele se înscriu în seria activităţilor recreative şi de socializare din programele de suport ale organizației, care au rolul, pe de o parte, de a ocupa timpul liber al copiilor cu activităţi relevante şi, pe de altă parte, de a preveni izolarea socială şi înstrăinarea acestora. Totodată, este stimulată dezvoltarea a diferite abilităţi ale celor mici,  programul incluzând ateliere de dezvoltare personală, de dezvoltare a abilităților artistice, jocuri în aer liber, drumeții în natură.

 

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a subliniat nevoia copiilor cu părinții plecați de a rămâne integrați în comunitate și de a nu se izola social: “Acești copii au nevoi psiho-sociale mult mai puternice decât cei care cresc cu părinții alături și astfel își pot manifesta emoțiile, pot povesti spontan ce li s-a întâmplat la școală. Unii dintre ei rămân în țară doar în grija rudelor și dezvoltă um sentiment acut de marginalizare. Taberele pe care Salvați Copiii România le organizează au rolul de a-i reconecta pe copii cu ceilalți și de a le oferi timp de calitate. Mulți dintre ei nu au mai fost în tabere și acest gest de normalitate îi ajută să se integreze social și să trăiască bucuriile normale ale copilăriei”.

 

 

CONTEXT

 

Aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniți, 536.000 de copii, au avut  cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an, arată datele unui studiu național complex realizat de Organizația Salvați Copiii România la finalul anului trecut. Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor; în cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebați (31%) declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui (părinților) la muncă în alte state.

 

În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani și 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migrația mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în țară o dată pe an, relevă ancheta.

 

  1. are 8 ani și atunci când a venit pe lume, mama ei era doar o adolescentă. După ce a împlinit 18 ani, mama a plecat la muncă în afara țării pentru a o putea crește pe cea mică. Fiica a rămas în grija bunicii materne și menține legătura cu mama rar, în special de sărbători, când aceasta reușește să ajungă acasă. La școală, A. a refuzat să povestească despre família ei, pentru că nu era ca a celorlalți copii, care aveau părinții aproape.În timp a învățat să-și mascheze trăirile, emoțiile pentru a nu deveni o povară pentru bunica ei.
  2. este nelipsită de la activitățile din programul Salvați Copiii, are un talent nativ la pictură.

Pentru ea, să meargă în tabără înseamnă prima ieșire din localitate.

 

Proiectele în cadrul cărora sunt organizate taberele sunt cofinanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman.

 

Date relevante, care arată dimensiunea fenomenului copiilor rămași în țară, în urma migrației economice a părinților:

 

  • Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în alte state este aproximativ similară în cazul mamelor plecate și al taților plecați. Se evidențiază însă, următoarele aspecte:
  • Motivația venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taților (32%);
  • Motivația îmbunătățirii situației generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru tați (33%), în comparație cu mamele (26%);
  • Motivația banilor pentru educația copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taților (5%).
  • 87% dintre părinții plecați în alte state în ultimul an obișnuiau/obișnuiesc să trimită bani aparținătorilor/copiilor rămași în țară.
  • Frecvența discuțiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creșterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendința este ușor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinții plecați sunt platformele video (77%).
  • În medie, copiii cu părinții plecați la muncă în alte state merg semnificativ mai puțin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situație (2,5 ori pe an), deși nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.

 

 

 

 

 

  • Este de remarcat faptul că, dacă în cazul aparținătorilor, 83% dintre aceștia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat și copilul, ponderea în care copiii declară că au fost implicați este semnificativ mai mică (62%).
  • Chiar dacă într-o pondere mică la nivelul populației de copii, în general, toate comportamentele de risc declarate de către aparținători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state decât pe ceilalți copii. Astfel:
  • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
  • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate dublă, prin comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
  • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii (în corelație cu problemele de externalizare identificate anterior și sentimentele negative pe care copilul le resimte);
  • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii.
  • Deși situația materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută, atât în privința performanțelor școlare ale copiilor, cât și în ceea ce privește starea de sănătate a familiei și starea generală a gospodăriei. Astfel, aparținătorii copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state:
  • Au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalți respondenți de a considera că în anul următor performanțele copiilor se vor îmbunătăți;
  • Au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăți;
  • Au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăți în anul următor.

 

Servicii destinate protecției copiilor cu părinții plecați la muncă în alte state

Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în alte state a făcut necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010.

 

Peste 14.000 de copii şi 9.000 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas copiii sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă. Peste 130.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, respectiv la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Back to top button