EDITORIAL | Drumul Romaniei spre Europa! Cum ar fi aratat revolutia din 1989 daca ar fi existat internet?

Cum ar fi aratat revolutia din 1989 daca ar fi existat internet? Cum ar fi fost daca poporul ar fi putut verifica pe Google tot ce a facut si tot ce a declarat fiecare lider politic?

Faptele politicienilor de astazi nu mai pot fi ascunse poporului, asa cum s-a intamplat in 89, si asta pentru ca fiecare actiune, gest, sau remarca ambigua pe care oamenii politici le considera de neinteles in contextul in care sunt facute, au fost inregistrate undeva pe internet. Informatii noi pe care le-am aflat si vom continua sa le aflam, fac lumina asupra intelesului actiunilor si declaratiilor politicienilor romani, precum si a orientarii lor in politica externa a Romaniei.

In ultima emisiune a lui Victor Ciutacu la Antena 3, inainte de a-si da demisia de la acest post de televiziune, Relu Fenechiu, Ministrul Transporturilor, s-a laudat cu numirea unui fost director general-adjunct al Gazprom Romania in functia de director general al CFR Marfa, cu misiunea de a pregati privatizarea companiei. Invitatul emisiuni, Relu Fenechiu, il prezinta in felul urmator “un domn Draghici”, “manager performant”, “fost manager la Gazprom si inca in unele locuri”, “un om in care am foarte mare incredere”.

Motivul demisiei il putem banui a fi tensiunile fara precedent cu proprietarul postului de televiziune pentru modul in care a decurs emisiunea. Victor Ciutacu a acceptat, in premiera, un telefon in direct din partea administratiei prezidentiale, care l-a pus pe Relu Fenechiu intr-o ipostaza jenanta. Mai mult, emisiunea face lumina asupta degradarii morale, a minciunii si a incompetentei crase de care Ministrul Transportului da dovada, in contextul in care demiterea lui din Guvern ar fi un gest politic de natura sa traseze politica externa a Romaniei. Puteti vedea emisiunea aici.

Intamplator, in zilele anterioare acestei emisiuni am rascolit internetul ca sa aflu mai multe despre exploatarea gazelor de sist si despre alternativele Romaniei. In contextul pe care il cunosteam, Gazprom nu avea ce cauta in Romania. Asa am ajuns sa aflu cine sunt oamenii politici romani care imping Romania spre Rusia.

Iata faptele, asa cum au ramas inregistrate in documente oficiale si declaratii publice ce pot fi gasite online.

Pe 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in Uniunea Europeana sub presedintia lui Traian Basescu. Extinderea UE nu este vazuta cu ochi buni de Rusia. Pe 17 ianuarie, Traian Basescu dezvaluie continutul unui biletel prin care Tariceanu i-a propus un parteneriat cu “oligarhiile noastre”, pe care Basescu l-a tinut ascuns pentru ca obiectivul integrari in UE sa nu fie ratat. Evenimentul a fost intens mediatizat de presa. (sursa) (sursa 2).

Intr-o telegrama a ambasadorului SUA la Bucuresti, publicata de WIKILEAKS, acesta spunea: “In timp ce Primul Ministru Tariceanu si liderul opozitiei Geoana, impreuna cu aliatii lor din vechea garda post-comunisa, se grabesc in perioada de suspendare sa-i ia presedintelui ultimele puteri, si interesele noastre pot fi afectate. Sunt semne care indica cresterea influentei oligarhilor influentati de Rusia pe probleme de politica energetica si energetica; dand inapoi in lupta anticoruptie si o derapare din ce in ce mai rapida a politicilor euro-centrice”

In iulie 2007, la 5 luni dupa intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, Duma de Stat din Rusia a promulgat o lege prin care a dat voie companiei de stat ruse Gazprom (care detine monopolul in Europa pentru gaze naturale) si Transneft (care controleaza reteaua de conducte de gaze a Rusiei) sa creeze armate private, interne.

Gazprom urma sa devina din ce in ce mai mult o arma politica a Rusiei prin care isi apara interesele.

Ne intoarcem in 2013 sa vedem de ce ar putea fi numit un fost sef Gazprom la conducerea CFR Marfa ca sa ii pregateasca privatizarea.

Ianuarie 2013 – Premierul Victor Ponta face o declaratie publica dupa intalnirea cu reprezentantii Comisiei Europene, FMI si ai Bancii Mondiale: Victor Ponta:“După cum ştiţi, guvernul şi România în ansamblu s-a angajat în luna februarie 2012 să privatizeze majoritar compania CFR Marfă, o companie care este pe pierdere şi care creează în mod clar probleme de deficit. Ulterior a existat, în luna octombrie, dacă nu mă înşel, o decizie a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care împiedica continuarea procedurii. Pe ordinea de zi din data de 5, în urma discuţiei informale pe care am avut-o cu preşedintele României, va fi din nou această problemă a privatizării CFR Marfă […]”

Martie 2013 – Declaratie a premierului Victor Ponta: “Preşedintele Băsescu a vorbit în Parlament despre obiective importante ale României, pe care Guvernul le susţine în totalitate. Vorbim de apartenenţa la UE, la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, intrarea în spaţiul Euro şi în spaţiul Schegen. Acestea sunt obictive fundamentale pe care Guvernul pe care-l conduc le susţine, le are în programul de guvernare”.

Din nota de fundamentare privind privatizarea CFR Marfa: “CFR Marfă este angajată în Convenţii şi Protocoale cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Forţele Armate ale Statelor Unite ale Americii, pentru asigurarea capacităţilor necesare în diverse situaţii.

[…]transportul feroviar constituie modul de transport de bază pentru transportul trupelor şi materialelor militare, neîntrerupt, pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi război sau alte situaţii deosebite şi se asigură de către […] CFR Marfă. De asemenea, CFR Marfă are obligaţii privind asigurarea interoperabilităţii sistemelor de transport şi de trupe militare. […]

In plan internaţional trebuie subliniate angajamentele asumate de România prin Acordul dintre statele părţi ale Tratatului Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor, semnat la 19 iunie 1995 la Bruxelles (NATO/SOFA/PfP), […] CFR Marfă trebuie să işi menţină poziţia faţă de nevoile de apărare ale ţării, având în acest sens, obligaţii stipulate prin lege şi prin angajamente internaţionale.”

Va rog sa sesizati conflictul dintre numirea unui fost director regional al companiei ruse Gazprom in functia de director general al CFR Marfa si, de cealalta parte, calitatea Romaniei de membru NATO si prezenta sistemului antiracheta al SUA la baza Deveselu.

Modul in care se va desfasura licitatia pentru vanzarea pachetului majoritat al CFR Marfa si orientarea politica a companiei castigatoare poate fi un semn al reorientarii politicii externe a Romaniei.

Septembrie 2012 – Strategia de privatizare a CFR Marfa este publicata pe site-ul Ministerului Transporturilor. Metoda de privatizare este aleasa a fi licitatia prin strigare.

Ianuarie 2013 – Metoda de privatizare este schimbata prin Hotarare de Guvern. Aceasta devine “negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmata de licitaţie cu ofertă în plic”

Schimbarea metodei de privatizare, cu strigare sau in plic, mai pe fata sau mai pe ascuns, tradeaza intentia unora de a ceda CFR Marfa, o companie strategica pentru Romania si esentiala pentru NATO, unei compani cu interese mari in zona. Numirea fostului director regional al Gazprom in functia de director general al CFR Marfa, cu misiunea de a pregati privatizarea companiei, dovedeste interesul Rusiei pentru CFR Marfa.

Gazprom nu ar fi la prima investitie strategica in Romania. In iulie 2011 Gazprom a facut o oferta pentru cumpararea intregi retele de distributie a Rompetrol, companie controlata de Kazahstan, dar a primit un refuz.

Interesul Gazprom pentru sporirea prezentei in Romania s-a reafirmat in decembrie 2012, cand a deschis prima benzinarie la Sibiu si a anuntat ca vrea sa ajunga la 50 de benzinarii in Romania pana la sfarsitul anului 2013. Benzinariile Gazprom deschise in România vor fi administrate de NIS, grupul petrolier sarbesc controlat tot de grupul rusesc.

Interesul fata de CFR Marfa nu este doar de ordin militar, ci si economic.

Realizarea proiectului energetic AGRI “Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector” ar putea lega Azerbaidjan si Georgia printr-o conducta,gazul ar urma sa fie lichefiat in terminalul Kulevi al Georgiei si transportat pe Marea Neagra, pe vas, pana la Constanta, de unde poate fi delichefiat si transportat mai departe prin conducte, sau ar putea fi transportat in stare lichefiata, prin CFR Marfa.

Republica Moldova, Ungaria si Serbia si-au manifestat interesul fata de realizarea proiectului AGRI. Constructia unei conducte intre Georgia si Romania, pe sub Marea Neagra nu e posibila deoarece ar primi opozitia Rusiei pe “probleme de mediu”.

Pe 26 martie 2013, primarul Constantei, baronul local Radu Mazare, si-a afirmat inca o data interesul pentru trecerea Portului Constanta sub controlul administratiei publice locale si afirma ca relatia lui cu Victor Ponta depinde de acest lucru. Primarul a mers chiar si mai departe, initiind, prin parlamentarii apropiati lui, un proiect de lege pentru a efectua acest transfer. 27 martie, Mazare il ameninta pe Ponta.

Dorinta primarului Constantei vine tocmai acum pentru ca la sfarsitul lui iunie 2013, consortiul azer Shah Deniz a anuntat ca va lua o decizie privind ruta aleasa pentru transportul gazelor in Europa.

Din Azerbaidjan pana in Turcia gazele vor fi transportate prin Trans-Anatolian natural gas pipeline (TANAP) (Azerbaidjan-Georgia-Turcia). Din Turcia exista doua optiuni la alegerea consortiului azer Shah Deniz: 1) Nabucco Vest, din Turcia prin Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria sau 2) Trans Adriatic Pipeline (TAP), din Turcia prin Grecia-Albania-Italia. Primul dintre cele opt criterii anuntate a fi luate in considerare este comerciabilitatea.

Daca decizia consortiului azer Shah Deniz nu va fi in favoarea Nabucco Vest, in mare parte din cauza opozitiei Rusiei, Romania ar ramane cu alternativa de realizare a proiectului AGRI.

Citeste mai mult aici!

Voi continua cautarile…

Va multumesc!
Ionut Parausanu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This Article:

close