CALENDAR | Mistere de Sfântul Andrei: Anul nou dacic, noaptea strigoilor şi a lupilor, ritualurile erotice făcute de femei

Sfântul Andrei este celebrat în 30 noiembrie, iar sărbătorii sale i-au fost asociate nenumărate obiceiuri şi credinţe arhaice, unele cu totul neobişnuite. Se spune că în noaptea Sfântului Andrei strigoii bântuie prin lume şi au puterea de a face rău, iar alte tradiţii leagă această sărbătoare de intrarea în Anul nou dacic.

Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, dar a fost asociat şi unei divinităţi dacice, ce purta numele de Sântandrei. Ziua în care este celebrat, 30 noiembrie, a fost asociată de etnologi intrării în Anul nou dacic.

„Anul nou dacic cuprinde printre altele ideea morţii simbolice a divinităţii adorate, bocetul Andreiului, ospeţe nocturne (Noaptea Strigoilor sau păzitul usturoiului), excese de mâncare, băutură şi distracţie, prepararea şi consumarea alimentelor (turta lui Andrei) şi băuturilor rituale, credinţa că se deschid mormintele şi se întorc spiritele animalelor, că vorbesc animalele, că se prind farmecele şi vrăjitoriile, mai ales cele de aflare a ursitei”, scrie etnologul Ion Ghinoiu, în volumul Dicţionar de Mitologie română (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013).

O păpuşă confecţionată din cârpe, substitut al anului mort, era bocită de fete în noaptea de 29 spre 30 noiembrie.

„Păpuşa, care a luat numele Apostolului Andrei, propovăduitor al credinţei în Iisus, în primele decenii ale primului mileniu de creştinism în ţinuturile de la Dunărea de Jos, este substitutul divinităţii care murea şi renăştea simbolic la Anul Nou Dacic, celebrat în perioada Dyonisiacelor”, afirma Ion Ghinoiu, în volumul Dicţionar de Mitologie română (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013).

Lupul – simbol al sărbătorii
Lupul era animalul asociat sfântului Andrei. Potrivit tradiţiei, se spunea că lupoaicele căutau cu înverşunare tăciuni aprinşi. “Cele care nu reuşeau să mănânce foc, simbol universal al masculinităţii şi virilităţii, rămâneau sterpe un an de zile. Pentru ca acestea să nu găsească cărbuni aprinşi să-i mănânce şi să se înmulţească peste măsură, femeile nu scoteau cenuşa din vatră şi, în niciun chip, nu împrumutau foc vecinilor”, informa Ion Ghinoiu.

Citeste mai mult: adev.ro/nyjxst

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This Article:

close