S-a născut în anul 1585, în părţile Vrancei şi a trecut la Domnul în august 1657, la mănăstirea Secu. În 1628 este trimis într-o misiune la Moscova. În 1632 este ales mitropolit al Moldovei (hirotonit la 23 septembrie 1632) şi a păstorint pâna în aprilie 1653, când s-a retras la Secu. În anul 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic. A fost preocupat îndeosebi de probleme cărturăreşti. În 1640 a înfiinţat o tiparniţă la Iasi în care a tipărit mai multe cărţi de învăţătura în româneşte. În anul 1642 au avut loc lucrările sinodului de la Iaşi, la care a participat şi mitropolitul Varlaam. În anul 1645 a convocat el însuşi un sinod al tuturor ierarhilor din Ţara Româneasca şi Moldova care a aprobat răspunsul împortiva Catehismului calvinesc, scris de el. Tot el a susţinut ctitoriile lui Vasile Lupu – printre care şi biserica „Sf. Trei lerarhi” din Iaşi (1639) – în care au fost aşezate moaştele Cuvioasei Paraschiva (1641). Un rol important l-a avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Ţara Romaneasca, după cea de la mănăstirea Dealu, înfiinţată de Radu cel Mare în anul 1508, unde a lucrat ca meşter tipograf ieromonahul Macarie; de la Târgovişte cea întemeiată de Radu Paisie în anul 1544, condusă de Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; şi cea a lui Matei Basarab (1632), având ca meşter tipograf pe ieromonahul Meletie. Tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucureşti, după cea a ieromonahului Lavrentie, de la mănăstirea Plumbuita (1573). Aceste tiparniţe dăduseră la lumină mai ales cărţi în legătură directă cu nevoile Bisericii, fiind imprimate în limba slavonă bisericească şi cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, căci, de atunci şi până astăzi, vreme de trei secole, cu unele întreruperi datorate unor împrejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dând la iveală, un grai românesc şi cu gravuri artistic lucrate, cu precădere texte sacre şi cărţi de cult. Între acestea se cuvine a fi menţionată tâlcuirea şi tipărirea în româneşte a textului integral al Sfintei Scripturi, adică a Bibliei, începută în noiembrie 1678, din îndemnul şi cheltuiala voievodului Şerban Cantacuzino şi terminată peste un an, în noiembrie 1688, la începutul domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu. Aceasta Biblie numită şi Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti, este cea dintâi tipărire completă a textului Sfintei Scripturi în limba româna şi reprezintă o nouă treaptă în dezvoltarea limbii noastre literare, şi totodată, un monument de artă grafică românească. Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.
