Calendar

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Tradiții și obiceiuri

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria creștinismului. Aceasta este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului, care, după ce a fost, chinuit, biciuit, scuipat, a fost răstingnit între doi tâlhari și a murit pentru mântuirea omenirii. Tot în Vinerea Mare se face pomenirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul.

În aceastã zi nu se săvârșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărătești care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viață și credința tâlharului.

Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos: “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

În Vinerea Mare, la bisericile ortodoxe se cântă Prohodul Domnului, cu o melodie și un text de o profunzime și o frumusețe cu totul speciale, care amintesc de groaza Maicii Domnului la Vederea lui Iisus răstignit pe cruce, dar și de nădejdea în biruința Învierii.

Este ultima treaptã a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

În unele sate din Alba este obiceiul ca în Vinerea Mare să se meargă la cimitir şi să se aprindă „câte un pai de lumânare” la mormântul celor plecaţi din această lume, ne spune Avram Cristea în Obiceiuri şi datini din judeţul Alba. Mai mult, este un prilej de întâlnire şi cu cei plecaţi pe alte meleaguri, de amintire a celor răposaţi, de rememorare a unor întâmplări trecute. Seara la biserică, în jurul mormântului se cântă Prohodul.

Tot în această zi, se roşesc ouăle în foi de ceapă în roşu închis sau mai deschis. Gheorghe Pavelescu notează că pe Valea Sebeşului fiecare om merge la biserică cu un ou pe care îl păstrează până la Rusalii. Dacă oul nu se strică până atunci persoana respectivă va trăi mult.

În Sfânta Scriptură este ziua în care Mântuitorul a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc.

Ultima vineri dinaintea Paştilor este cunoscută mai ales ca ziua în care se tine post negru, deoarece în această zi a patimit şi a fost răstignit Iisus Hristos.

Cei mai multi români au obiceiul de a nu bea şi a nu mânca nimic toată ziua.

În Vinerea Mare, în tradiţia populară sunt interzise mâncărurile la cuptor, iar dimineata, chiar înainte de răsăritul soarelui, se zice că e bine să alergăm desculți prin rouă sau ape curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul.

Seara, credinţa spune că trebuie să mergem la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului, dar şi pentru a trece, simbolic, pe sub acesta.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Share This Article:

close

error: Alert: Content is protected !!