Sanatate

SANATATE | Cei mai periculoși aditivi alimentari

Fie că vorbim de mezeluri, lactate cu adaos de fructe, produse de patiserie și panificație, băuturi carbogazoase, așa-zisele sucuri naturale și ceaiuri răcoritoare, chipsuri, produse ,,light” sau margarină ,,îmbogățită” cu Omega-3, industria alimentară actuală abundă în E-uri și aditivi alimentari meniți să ne simplifice viața.

Din păcate, toate aceste produse alimentare sunt adevărate otrăvuri pentru organism și ne afectează în mod evident sănătatea: numărul persoanelor obeze este într-o continuă creștere la fel ca și cazurile tot mai numeroase de cancer, diabet, hipertensiune arterială și alte afecțiuni derivate. Iată care sunt cei mai nocivi aditivi alimentari pe care trebuie să-i eviți!

 

– glutamatul de sodiu

 

Glutamatul de sodiu este folosit ca aditiv alimentar, pentru a îmbunătăți percepția gustului diverselor alimente. Aditivul se găsește într-o gamă largă de produse, de la mâncare chinezească până la alimentele semipreparate.

Deși glutamatul de sodiu a fost clasificat drept o aromă naturală de industria alimentară, el se găsește pe etichetele produselor sub forma a peste 25 de preudonime, care să inducă în eroare consumatorul.

Pe lângă faptul că provoacă dependență, consumul în exces al aditivului poate avea diverse complicații pentru sănătate: presiune arterială mărită, dezechilibru hormonal, epilepsie, alergie alimentară, astm, cancer, sterilitate la femei, ritm cardiac neregulat sau rapid, atac de cord, disfuncţii tiroidiene, obezitate, diabet de tip 2.

 

– uleiul vegetal bromat

 

Uleiul vegetal bromat (BVO) este un ingredient folosit de companiile producătoare de băuturi răcoritoare ca emulgator şi stabilizator încă din anii ’30, în special în sucurile cu aromă de citrice, pentru a evita separarea acestora în timpul distribuţiei. Este un element controversat, deoarece este folosit şi la soluţiile ignifuge.

Este interzis în peste 100 de ţări (inclusiv în UE) deoarece afectează tiroida, faciliteză apariţia bolilor autoimune şi defectelor genetice, afectează organele și procesul de creştere.

 

– nitriții

 

Nitratul de sodiu are rolul de a păstra alimentele proaspete cât mai mult timp, prevenind creșterea bacteriilor. În cantități mari însă poate duce la aparița cancerului și poate cauza malformații ale fătului dacă este consumat de femeile însărcinate. Se găsește în cârnați, bacon, șuncă și pește afumat.

 

-grăsimile trans

 

Sunt utilizate pentru a prelungi valabilitatea unui produs şi este unul dintre cei mai periculoşi aditivi pe care îi găsim în alimente. Datorită acestora, există produse pe care le putem consuma la câţiva ani de la cumpărare!

O sumedenie de studii au demonstrat că grăsimile trans cresc nivelul colesterolului LDL (rău) din sânge, destabilizândul pe cel HDL (bun), cresc riscul e infarct, atac cerebral şi în general boli cardiovasculare, generează procese inflamatorii în organism (despre care se ştie că favorizează apariţia tumorilor), diabet şi alte afecţiuni.

 

– zahărul rafinat

 

Evitați alimentele cu zaharuri rafinate, precum și cele foarte bogate în fructoză sau sirop de porumb. Bomboane, suc, sirop, jeleu, prăjituri și produse de patiserie – toate se află pe lista alimentelor de evitat. În schimb, putem consuma alimente care sunt în mod natural dulci,  sau îndulcite cu fructe sau 100% suc de fructe. Putem folosi, de asemenea, îndulcitori naturali, cum ar fi mierea sau nectarul de agave.

 

-olestra

Este un înlocuitor al grăsimii în chipsuri, însă nu este digerat de către organism. Totuși cauzează diaree și crampe stomacale de o intensitate mare. Un alt efect advers al acestei grăsimi artificiale este că împiedică organismul să absoarbă vitamine precum A, D, E și K.

 

– uleiuri hidrogenate

 

Uleiurile hidrogenate sau parțial hidrogenate sunt grăsimi create industrial utilizate în mai mult de 40.000 de produse alimentare din SUA, mai ieftine decât alte uleiuri. Conțin niveluri ridicate de grăsimi, care cresc colesterolul rău și îl micșorează pe cel bun, lucru care contribuie la riscul de boli de inima.

 

– fructoza din porumb (HFCS)

 

Fructoza din porumb este alternativa ieftină la trestia de zahăr și sfecla de zahăr. Substanța păstrează proaspete produsele de patiserie și băuturile reci.

Acest aditiv predispune organismul să transforme fructoza în grăsime, crește riscul de diabet de tip 2, de afecțiuni coronariene, accident vascular cerebral și cancer. De asemenea, nu este ușor de metabolizat de ficat.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page