Patriarhul Teoctist, comemorat la 19 ani de la trecerea la cele veșnice – FOTO
În această zi se împlinesc 19 ani de la trecerea la cele veșnice a vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist Arăpașu, cel de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, personalitate marcantă a vieții religioase și spirituale din România.
Patriarhul Teoctist a trecut la Domnul la 30 iulie 2007, lăsând în urmă o moștenire duhovnicească deosebită și un exemplu de slujire neobosită a Bisericii și a credincioșilor. A condus Biserica Ortodoxă Română timp de 21 de ani, între 1986 și 2007, într-o perioadă marcată de profunde transformări istorice și sociale. Cu înțelepciune, echilibru și responsabilitate, a reușit să călăuzească Biserica atât în ultimii ani ai regimului comunist, cât și în anii de după Revoluția din 1989, când viața religioasă din România a cunoscut o amplă renaștere.
Născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani, sub numele de Toader Arăpașu, viitorul patriarh și-a descoperit încă din copilărie chemarea către viața monahală. Intrat de tânăr în obștea monahală, și-a dedicat întreaga existență slujirii lui Dumnezeu, urcând treaptă cu treaptă în ierarhia bisericească prin credință, ascultare și dăruire.
În cei peste două decenii de patriarhat, Patriarhul Teoctist a susținut consolidarea vieții bisericești, redeschiderea și construirea a numeroase biserici și mănăstiri, dezvoltarea învățământului teologic și intensificarea activităților social-filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, a sprijinit refacerea patrimoniului bisericesc și a încurajat dialogul cu celelalte Biserici creștine, contribuind la întărirea prezenței Ortodoxiei românești pe plan internațional.
Una dintre cele mai importante realizări ale perioadei sale de păstorire a fost revitalizarea vieții religioase după căderea comunismului. Mii de lăcașuri de cult au fost construite sau restaurate, numeroase mănăstiri și-au redeschis porțile, iar credința ortodoxă și-a recăpătat locul firesc în viața publică și spirituală a românilor.
Dincolo de activitatea administrativă, Patriarhul Teoctist a rămas în memoria celor care l-au cunoscut drept un ierarh smerit, apropiat de oameni, preocupat de unitatea Bisericii și de păstrarea valorilor creștine. Viața sa poate fi rezumată prin drumul parcurs de la „Toderiță al mamei” până la Patriarhul României – un drum al credinței, al jertfei și al slujirii neîntrerupte.
La 19 ani de la mutarea sa în Împărăția lui Dumnezeu, clerul și credincioșii îi cinstesc memoria prin rugăciune și recunoștință, evocând contribuția sa la dezvoltarea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române și la păstrarea identității spirituale a poporului român.
Veșnica lui pomenire din neam în neam! Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i răsplătească întreaga osteneală în slujba Bisericii și a neamului românesc.
