CulturaImportant

LOCAL | Ziua Mondială a Poeziei la Memorialul Ipotești. Anul acesta, manifestările au fost anulate

Pe data de 21 martie se sărbătorește Ziua Mondială a Poeziei și în fiecare an, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a organizat o serie de activități cu publicul – lecturi, întâlniri cu poeții, recitaluri de muzică –, prin care a promovat poezia română, continuând tradiția edițiulor din martie a întâlnirilor Poeți în dialog.

Deoarece toate activitățile cu publicul au fost suspendate, întâlnirea programată pentru 21 martie nu va avea loc.

Anul trecut, elevii de la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani au participat la un  dialog cu poeții botoșăneni Gabi Alexe, Nicolae Corlat, Vasile Iftime, Dumitru Necșanu, Lucia Olaru Nenati, Petruț Pârvescu, Vlad Scutelnicu, Dan Sociu, Cristina Șoptelea și cu invitații speciali ai Memorialului, poeții Liviu Antonesei și Radu Andriescu. Lecturi ale acelorași poeți, dar și un recital de muzică folk, susținut de Ciprian Cotruță, au avut loc și la Uvertura Mall Botoșani.

Pentru anul acesta Memorialul Ipotești i-ar fi avut  ca invitați, de Ziua Mondială a Poeziei, pe Liviu Ioan Stoiciu și Dan-Bogdan Hanu.

Liviu Ioan Stoiciu (n. 19 februarie 1950, comuna Dumbrava Roșie, județul Neamț) este poet, prozator, publicist și dramaturg.

Își publică primele versuri în anul 1967 în pagina literară a ziarului regiunii Bacău „Steagul Roșu”. În 1974 este prezentat ca poet în revista „Familia” de Ștefan Augustin Doinaș. Debutează  editorial cu ciclurile de versuri Balans, în „Caietul debutanților”, 1977 (Editura Albatros, 1978), și Cantonul 248, în „Caietul debutanților”, 1978 (Editura Albatros, 1979). Volume de poezie: La fanion (Editura Albatros, 1980); Inima de raze (Editura Albatros, 1982); Când memoria va reveni (Editura Cartea Românească, 1985); O lume paralelă (Editura Cartea Românească, 1989); Poeme aristocrate (Editura Pontica, 1991); Singurătatea colectivă (Editura Eminescu, 1996); Ruinele poemului (Editura Pontica, 1997); Post-ospicii (Editura Axa, 1997); Poemul animal (Crepuscular) (Editura Călăuza, 2000); La plecare (Editura Vinea, 2003); Cantonul 248 (antologie; Editura Vinea, 2005); pam-param-pam (adjudu vechi) (concepție grafică și ilustrații de Vasile Angelache; Editura Muzeul Literaturii Române, 2006); Craterul Platon (Editura Vinea, 2008); Pe prag / Vale-Deal (Editura Cartea Românească, 2010); Lanțul (antologie; Editura TipoMoldova, 2012); Substanțe interzise (Editura Tracus Arte, 2012); Nous (Editura Limes, 2015); Opera poetică (2 vol.; Editura Paralela 45, 2016); Efecte 2.0 (Editura Tracus Arte, 2017); Ajuns din urmă (Editura Junimea, 2017).

Liviu Ioan Stoiciu este autorul romanelor: Femeia ascunsă (Asociația Scriitorilor din București și Editura Cartea Românească, 1997); Grijania (Editura Paralela 45, 1999); Undeva, la Sud-Est (Într-unu-s doi) (Editura Cronica, 2001); Romanul-basm (Trup și Suflet) (Editura Dacia, 2002); Vrăjmaș (Editura Polirom, 2014). A mai publicat: memorialistică și publicistică (Jurnalul unui martor (1315 iunie 1990, Piața Universității, București), Editura Humanitas, 1992; Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal, Editura Paralela 45, 2002; Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârșit cu Al. Deșliu & „Inspirații” de început), Editura Pallas, 2008); teatru (Teatrul uitat, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005Ochii Arhanghelului din vis –  o biografie poetică a lui Eminescu după un ciclu de poeme ale lui Liviu Ioan Stoiciu – regizor Gavriil Pinte, Teatrul Național Radiofonic –  Radio România Cultural, 2007).

Premii și distincții: Premiul pentru Debut-Poezie al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 1980; Premiul pentru Poezie al USR pe anul 1991; Premiul pentru Dramaturgie al USR pe anul 2005; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pe anul 1996; Premiile ASPRO (Asociația Scriitorilor Profesioniști din România) pe anii 1996 și 1997; Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 1996; Premiile pentru Poezie ale Asociației Scriitorilor din București pe anii 1997 și 2000; Meritul Cultural în grad de Ofițer, 2004; Premiul național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPERA OMNIA, 2019.

 

Dan-Bogdan Hanu (n. 24 mai 1962Rădăuți) este poet. A colaborat la revistele: „Antiteze”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Caiete medieșene”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” (unde, în perioada septembrie 1999 – aprilie 2002 susține o rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), „Cronica”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Euphorion”, „Ex Ponto”, „Hyperion”, „Însemnări ieșene”, „Kitej-grad” (revistă a comunității rușilor lipoveni din România, unde apare cu poeme traduse în limba rusă), „Luceafărul”, „Meridian 27” (supliment cultural al „Ziarului de Bacău”), „Paradigma”, „Poezia”, „Poesis”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața Românească”, „Vitraliu”, „Ziua literară”.

Debut editorial: Vindecarea de simetrie (Editura Cronica, 1999). Volume de poezie: Portret în cuțit (Editura Vinea, 2001); Cartea invaziilor (Editura Vinea, 2004). Dan-Bogdan hanu a mai publicat jurnalul Eyeless in Paris (Editura Vinea, 2006).

Premii: Premiul pentru poezie al Societății Culturale „Junimea ‘90” (1993); Premiul Editurii Cronica pentru manuscrisul volumului Vindecarea de simetrie (1999); Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2000; Premiul revistei „Tomis” și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, la a VII-a ediție a Colocviilor Tomitane (2001); Premiul „George Bacovia” pentru poezie, acordat de revista „Ateneu” (2003); Premiul pentru poezie pentru anul 2003 oferit de revista electronică „Clouds Magazine”, New York.

Vă propunem câte un poem semnat de cei doi autori.

Liviu Ioan Stoiciu

 La căminar

la căminar, la Gheorghi, la conac în Moldova, în

zioa de cinci-spre-zece, ghenar, anul

1850, la clacă, după

naștere, pe când stetea țeranca Ralu, deocheată,

să privească omul de zăpadă prin

fereastră și se închina, tocma

o stea păzitoare, de pe fruntea unui înger,

Înger Mare din ierarhia de jos, căpetenie

călătoare din ceriuri, ursită a

scrisului (ce ți-e scris în frunte ți-e pus) în limba

română, a

aprins fitilele de la odaia de argați și

seul din sfeșnice la camera de mosafiri a boierului,

asta

unde erau cu toții după botez și unde striga

„Trăiască pruncul Mihail, cari

va spune mai înainte cele viitoare” – în camera

cu dulapul de cărți

plină de armure, cu scrumelniță și cu

o călimară blestemată și lepădată, cu o icoană

ferecată, crivat, scrin, un

ibric de alamă, cu bomboane

și cu un album de familie în saltare

cu o negreală pe geamuri: uscând și ultimele

flori de gheață…

Dan-Bogdan Hanu

Eternet

visez mult mai departe de cinismul de gringo cu trecut de barbar

al lu’ Coande

chiar aşa, cu majusculă, precum numele Domnului,

deşi, literatura, ca şi viaţa, se trece subunitar, prin subsoluri,

din volbura stricăciunilor, coroană de rămăşiţe,

visez la o literatură scrisă de câini, de maidanezi,

o literatură în carne şi oase,

obligatorie în bibliografia hingherilor,

o literatură care să lepede, la sfârşit,

în biografia lor ca-ntr-o baltă de sânge, nişte analfabeţi ai sângelui

(INML va fi recunoscător)

sunt o singurătate obscură şi, ca orice singurătate obscură, mă clatin,

caut, împleticindu-mă, câini, parapeţi liziere constelaţii de câini,

să mă scoată dincolo

strada e însă pepinieră de hingheri

îi caut şi câinii ţipenie, hingherii ciorchine

aşa o stradă mai târziu, aşa câteva străzi mai târziu,

aşa împărăţii după împărăţii, până în zariştea ultimei,

vertebre risipite în clarul unei morţi târzii, pentru care s-a insistat în cor

nicio voce în schimbare,

doar o moarte lăsată ca o carte, pe-o parte, dechisă de vânt

şi printre rânduri, o altă sintaxă, umbre de nori ca urme de câini

umbre în trombă, scrâşnind pe pietrişul aleilor simandicoase

visez la o reţea eterică,

o literatură care să facă din fiecare oraş o pagină de eternet,

i-aş putea fi, devotat ca un cerber, servilul server

visez la o lume mai mică, abia pâlpâind, o constelaţie

pentru care astrologii exploratorii vor trebui să se nască din nou

(18 septembrie 2016)

 

Începând cu ziua de luni, Memorialul vă propune întîlniri virtuale cu poeții care au participat pe parcursul anului 2019 la lecturile Poeți în dialog de la Ipotești.

Urmăriți pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/

și site-ul Memorialului:

http://www.eminescuipotesti.ro/

https://www.youtube.com/channel/UCXw2gQZSDk3HKSqZIfEhcVw

 

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page