LOCAL | INEDIT: Concurs de bătut toaca la Icușeni, Vorona! FOTO!

Au înălțat rugi către cer cu două bucăți de lemn cioplit. Au lovit cu ele o altă bucată, mai mare și mai răsunătoare, până când au creat adevărate cântece. Cântece de chemare a creștinilor la rugăciune.

Cu măiestrie, artă și ureche muzicală, 25 de copii din parohiile comunei Vorona, dar și din județul Suceava, au demonstrat, ieri, la Icușeni, că a bate toaca nu este doar un simplu ritual, ci o adevărată artă care transformă un lemn fără viață într-un instrument muzical ce leagă omul de Dumnezeu.

Curtea bisericii de lemn cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril a devenit un loc sacru în care timp de mai bine de două ore, îngeri în costume populare au bătut toaca în ritmuri și feluri diferite, așa cum au simțit, cum au învățat de la mentorii lor, de la pălimari sau chiar de la părinții creștini care au ales să îi crească mai aproape de biserică.

Este o activitate culturală și creștină, în care preoții din parohiile Voronei se întâlnesc cu enoriașii, discută între ei și chiar cu vecinii de pe malul celălalt al Siretului, care au răspuns invitației noastre, așa cum și noi răspundem invitației dumnealor. a spus părintele Adrian Secrieru, preotul paroh al bisericii din satul Icușeni, un locaș de cult de peste 300 de ani, perfect conservat și care se identifică cu lumea satului de odinioară.

Cel mai mic participant are doar 6 ani, iar cel mai mare a împlinit de mult vârsta majoratului. Cu toții au experiență de 2-3,10 sau chiar mai mulți ani în această activitate pe care o consideră sacră.

“Trebuie să ai ureche muzicală, har și credință. Nu e chiar atât de greu, e chiar frumos!”

“Trebuie să îți placă, să simți bucurie atunci când bați toaca

“Eu bat toaca în fiecare duminică, la fiecare slujbă. Simt că sunt important pentru că eu chem lumea la biserică”
Simt un vânt rece, e ca o emoție atunci când bat toaca!

“Duc o tradiție veche mai departe”

“Prin aceasta aduc mai multă Slavă lui Dumnezeu!”

Asta au spus copiii care au animat, duminică, curtea unui monument istoric în care toaca cheamă oamenii la rugăciune numai pe 8 noiembrie, de Hramul bisericii.

Toaca este cea mai importantă pentru noi, în Biserica Ortodoxă: în primul rând ea cheamă oamenii la biserică... Când Noe a intrat în corabie, a bătut toaca să cheme animalele. Copiiii aceștia sunt de apreciat, sunt talentați. Trebuie să ai vocație, talent și credință, nu orice om poate să bată toaca” spune maica Teofana, care a învățat această îndeletnicire la Mănăstirea Vorona, acolo unde în aceste zile se pregătește Hramul Mănăstirii.

Părintele Adrian Secrieru, organizatorul Concursului “Toaca răsună mai tare”, aflat la ediția a doua, explică ce criterii stau la baza evaluării concurenților:

„Se ține cont de greutatea faptului de a toca, de isonul-de ritmul care trebuie păstrat de la un capăt la altul, de acele „flori”- acele bătăi mai rare, mai dese, cu cât sunt mai multe și mai complicate, trebuie să aibă o continuitate și un echilibru al formei.”

Toti participanții au primit diplome și premii în bani din partea Primăriei și Parohiei organizatoare.

“Cred că acest concurs de toacă este bine primit la Dumnezeu, chiar dacă unii îl consideră trăsnit. Este un lucru foarte serios și face parte din tradițiile neamului nostru românesc și creștin. Toaca este semnalul chemării la credință, la momentele religioase din biserică, dar gândiți-vă prin câte momente de restriște a trecut poporul nostru și sunetul de toacă a însemnat că mai existăm, că am mai rămas pe loc! Că au mai rămas pe loc comunitățile, că au rămas pe loc slujitorii bisericilor din comunitate. De aceea, în mintea și în sufletul nostru, bătutul de toacă așa cum s-a practicat mai ales la mănăstiri, dar și în biserici de către oameni foarte îndemânatici și iubitori de credință a avut un ecou deosebit și l-am simțit cu foarte multă sensibilitate.

Ținem foarte mult să animăm acest colț de rai de aici, din inima satului, un loc minunat, îndumnezeit de prezența bisericii și clopotniței de lemn de la intrare, care simbolizează credința neamului nostru românesc. 

Prin acest concurs lansăm și noi o rechemare la una din tradițiile cele mai adânci, cele mai înrădăcinate și cele mai prezente din comunitățile noastre românești. Să ne bucurăm că am reușit, prin preoții noștri parohi, să atragem copiii spre lucruri esențiale, fundamentale. Nu ne putem salva din împrejurările grele în care suntem decât prin credința în Dumnezeu și în valorile neamului nostru. a spus Aurel Ștefan, primarul comunei Vorona.

Activitatea s-a înscris în Săptămâna culturii la Vorona, care continuă până miercuri, 9 septembrie, cu manifestări culturale și religioase de amploare.

Bisericuţa de la Icuşeni este o construcţie emblematică pentru arhitectura ţărănească din secolul al XVIII-lea. Ea s-a dezvoltat pe modelul casei rurale şi evidenţiază tehnicile constructive în lemn ce s-au manifestat într-un anumit timp.

Datată cu aproximaţie în satul 1700, Bisericuţa de lemn de la Icuşeni nu are un ctitor cunoscut. Configuraţia sa ne îndeamnă să credem că, probabil, ea este opera colectivităţii şi a corespuns la începuturi mărimii satului în care se afla. Lipsiţi de ambiţiile unor fondatori bogaţi, ţăranii şi-au dorit un locaş de cult care să semene cu casele lor şi în care întâlnirea cu divinitatea să se realizeze lin, fără tulburări, poate dintr-o terndinţă firească de uniformizare a indivizilor. Monumentului i s-a ataşat o clopotniţă în preajmă ce adăposteşte un clopot din anul 1801. Deşi cu putere financiară dovedită, proprietara moşiei-Mănăstirea Vorona-ar fi putut schimba edificiul din lemn cu unul din zid, s-a preferat conservarea ctitoriei ţărăneşti din secolul XVIII şi utilizarea sa pentru serviciile religioase până în 1975, când s-a clădit o biserică din cărămidă. Din acel moment, clopotele bisericuţei mai sună în ajun şi în ziua de “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, patronii săi.

concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (14) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (15) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (1) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (16) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (17) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (18) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (19) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (20) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (21) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (22) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (23) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (24) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (25) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (26) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (27) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (28) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (29) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (30) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (31)

concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (2) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (3) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (4) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (5) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (6) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (7) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (8) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (9) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (10) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (11) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (13) concurs-toaca-icuseni-vorona-biserica (12)diploma-toaca-vorona-icuseni-concurs

 

 

 

 

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This Article:

close