LOCAL | Comuna din România unde s-a aplicat cu succes conceptul de economie socială. Cum funcţionează atelierele profitabile în care lucrează doar localnicii nevoiaşi

În comuna botoşăneană Pomârla este aplicat cu succes din 2015 conceptul de economie socială. Primăria a înfiinţat prin fonduri europene două firme, unde primesc loc de muncă sătenii fără venituri, orfanii sau mamele singure.

În comuna botoşăneană Pomârla lipsa locurilor de muncă, sărăcia şi depărtarea de marile centre urbane reprezintă dintotdeauna probleme acute.

Singura ocupaţie la îndemâna oamenilor este agricultura de subzintenţă şi creşterea animalelor. În aceste condiţii, pentru a evita transformarea comunei într-o zonă de asistaţi social, administraţia locală a decis să apeleze la economia socială. Pe scurt, a înfiinţat din fonduri europene două firme care să ofere sătenilor locuri de muncă şi totodată să dezvolte economic zona.

Model preluat din Austria şi Italia

Dumitru Chelaru, edilul din Pomârla, spune că ideea acestui proiect s-a născut după o vizită în Austria şi Italia. „Eu cunoşteam acest concept de 5 ani. Dar în ţara noastră nu exista legislaţie în acest sens şi la vremea aceea nu aveam cunoştinţele necesare privind economia socială. M-a interesat fiindcă eu aveam în comună persoane din grupul acesta ţintă, adică oameni fără loc de muncă, familii monoparentale, persoane care ieşeau din sistemul de protecţie socială şi aşa mai departe. Aşa că am făcut cursuri pentru a înţelege conceptul şi am fost şi la vizite de lucru“, spune primarul.

În urmă cu trei ani, administraţia locală din Pomârla şi-a dat seama că şi în România au apărut pârghiile legale prin care să poată face societăţi comerciale cu bani europeni. „Apăruse măsura 6.1 pe fonduri europene, am găsit finanţarea şi ne-am pus pe treabă. A fost momentul pe care-l aşteptam. Ne-am gândit la necesităţile zonei, ce putem face durabil aici şi am acţionat“, spune edilul.

În 2015, a fost lansat la Pomârla şi în alte cinci judeţe din ţară proiectul „Economia Socială – un pas spre un viitor mai bun“, cofinanţat din Fondul Social European prin Progarmul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Comuna botoşăneană a primit peste 800.000 de euro pentru a deschide societăţi comerciale pentru angajarea nevoiaşilor din comună. Cu aceşti bani trebuiau amenajate sediile, cumpărate materii prime, asigurate salariile şi dotarea cu echipamente. „În Europa aceste concept există de 40 de ani. La noi a fost ceva de pionierat“, adaugă primarul.

„Un loc de muncă aici este o raritate. Este departe de oraş, agricultra este bază. Mă trezeam şi mă frământam toată ziua ce să fac. Când am fost selectat aici, mi-am făcut o cruce mare. Mi-a salvat viaţa. Eram la capătul răbdării“, Costel C., angajat la întreprinderea socială

Timp de un an, cele două societăţi comerciale de economie sociale au fost susţinute din banii europeni oferiţi prin proiect. Totodată, au beneficiat de o serie de facilităţi fiscale. Cele două societăţi funcţionează pe principiul unor cooperative sociale. Prima se numeşte „Elcor“ şi se ocupă de ţesături tradiţionale. Sunt realizate costume populare, ii, covoare şi alte broderii tradiţionale, dar şi cu motive populare stilizate pentru ţinuta de zi cu zi. Cealaltă cooperativă se numeşte „Stejarul“ şi se ocupă de prelucrarea lemnului pentru foc, dar şi de paleţi pentru construcţii.

Întreprinderi profitabile

După un an, timp în care societăţile au fost susţinute cu banii europeni, cele două cooperative au intrat pe piaţă, pe picioarele proprii. De doi ani reuşesc nu numai să supravieţiască, dar şi să producă suficient pentru a cumpăra noi materii prime şi pentru a spera la diversificarea activităţii. Cooperativa de ţesătorie este cea mai de succes. Acolo lucrează doar femei, care s-au calificat în meseria de ţesător. Prestează atât la războiul tradiţional de ţesut, cât şi la utilaje moderne cumpărate cu banii europeni. În ultimii doi ani au reuşit să scoate chiar şi o linie de modă, cu haine fine, brodate cu motive tradiţionale stilizate. Vând în toată ţara.

„Producem costume populare, brâie, covoare, ii, catrinţi. Sunt comenzi din toată ţara. Am făcut pentru primării din toată ţara la diferite evenimente, pentru şcoli, grădiniţe, dar şi particulari. Ne-au găsit pe internet cu iile, că avem şi pagină, şi am trimis în Olanda, Italia, Germania“, spune una dintre angajate. De cealaltă parte, la cooperativa de prelucrare a lemnului oamenii umblă toată ziua prin pădurile de la graniţă şi trimit material ambalat în toată Moldova.

Pentru aceşti oameni, cooperativa a însemnat o şansă la o nouă viaţă. Maria Maxim, de exemplu, a lucrat o viaţă în confeţii. Cu 10 ani înainte de pensie s-a trezit fără loc de muncă, fabrica s-a închis. „Mi s-au tăiat picioarele când am auzit. Am ajuns acasă. Nu lucram nicăieri şi era foarte greu. Aici, la ţară, unde să-ţi găseşti de lucru? Nicăieri. Să iei sapa în spate şi să pleci la câmp ca să trăieşti de azi pe mâine. Pentru mine a fost o salvare“, spune femeia.

Planuri pentru noi întreprinderi

Având în vedere succesul cooperativelor din comună, administraţia locală vrea ca în 2019 să mai înfiinţeze încă patru astfel de societăţi. „M-am gândit să extind conceptul. Eu îi încurajez şi la antreprenoriat. Este şansa lor. Am deja şi start-up-uri de succes pornite în comună. Asta este atitudinea. Încercăm să ne dezvoltăm, nu să trăim din banii statului“, spune edilul. Se preconizează că la cele patru cooperative care urmează să fie înfiinţate vor mai apărea aproximativ 80 de locuri de muncă.

Sursa: adev.ro

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Tags: