Colonelul Radu Țipișcă, originar din Dorohoi, consilier de stat privind managementul situaţilor de urgenţă în cabinetul premierului Viorica Dăncilă, este primul primul ofiţer din cadrul structurilor pentru situaţii de urgenţă care ajunge într-o asemenea funcţie. A lucrat în cadrul ISU Botoşani, pe linie de prevenire, până în august 2016, după care, în urma susţinerii unui concurs, s-a transferat la ISU Suceava, unde a preluat funcţia de şef al Serviciului Inspecţie Judeţeană.
Care sunt principalele atribuții ale colonelului și Consilierului de stat Radu ȚIPIȘCĂ în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului Romaniei?
Am fost numit consilier de stat prin decizia primului-ministru, încadrat în funcția de demnitar și detașat din cadrul MAI în Stat anexă M, cu grad de general cu 4 stele.
Principala atribuție a cabinetului constă în respectarea programului de guvernare în ceea ce privește managementul situațiilor de urgență, în contextul legislației, la nivel național și european. Prevenirea situaţiilor de urgenţă are un impact major în reducerea riscului și în diminuarea consecinţelor acesteia.
Prin întreaga activitate se urmărește alinierea la standarde europene a serviciilor din domeniul situațiilor de urgență, care să ofere în primul rând servicii de calitate și responsabile față de societate și față de toți partenerii implicați.
IGSU trebuie să capete ”greutate” în plan decizional, al creșterii capacității operaționale și îmbunătățirii calității misiunilor executate în folosul populației.
Ce pregătire și calități trebuie să dețină o persoană care ocupă această funcție?
Această poziție în Guvernul României a apărut ca o necesitate ce derivă din evoluția situațiilor de urgență, a catastrofelor și dezastrelor care pun în pericol viață, bunuri materiale și de patrimoniu și mediul înconjurător, atât la nivel național cât și internațional. Activitatea îndelungată în diferite domenii din acest sector a făcut ca nominalizarea premierului să se îndrepte către persoana mea. Mă simt onorat și, în același timp, obligat să îmi desfășor atribuțiile la cel mai înalt nivel, asta și pentru faptul că sunt primul ofițer în activitate, pompier militar care primește pe lângă calitatea de ofițer și pe cea de demnitar al statului român.
Enumerați cele mai importante direcții de acțiune pe linia prevenirii situațiilor de urgență în desfășurare sau deja implementate?
Este dificil să enumăr cele mai importante demersuri din cauza faptului că orice măsură reprezintă o necesitate în evoluția situațiilor de urgență, a catastrofelor și dezastrelor care pun în pericol viață, bunuri materiale și mediul înconjurător, atât la nivel național cât și internațional.
Vă supun atenției o parte dintre măsurile principale:
Evaluarea rapidă, corectă și profesionistă a riscurilor teritoriale prin simplificarea și completarea unor precizări legale aflate în vigoare;
Adaptarea cu celeritate a normativelor care reglementează domeniul specific la cerințele actuale și mereu în desfășurare;
Actualizarea procedurilor de avizare și autorizare prin eliminarea verigilor inutile;
Promovarea și aplicarea noilor tehnologii care asigură reducerea impactului situațiilor de urgență;
Dotarea cu tehnică performantă și mereu de actualitate a salvatorilor, tinând pasul cu evoluția și gravitatea desfășurării unor evenimente ce pun în pericol viață și bunuri;
Elaborarea și desfășurarea la cel mai înalt nivel a unor programe de pregătire și formare profesională, atât a salvatorilor, cât și a populației aflate în situații de criză sau excepționale.
A trecut un an de la numirea dumneavoastră în funcția de Consilier de stat pentru managementul situațiilor de urgență. Puteți să ne informați cum se pregătește România să reacționeze în cazul unor dezastre majore?
În România, sistemul de gestionare a riscurilor cuprinde o serie de instituții la nivel central, județean și din administrația publică locală, grupate generic sub denumirea de Sistem Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU).
Sistemul a fost creat pentru a asigura o gestionare eficientă atât în cazul urgențelor curente care amenință sau afectează viața, cât și în situația producerii dezastrelor. Organizarea sistemului este în acord cu obligațiile pe care România le are ca parte a tratatelor și acordurilor internaționale, în special ca stat membru al Uniunii Europene. Punctul central al SNMSU este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Prin cele 294 subunități de intervenție, IGSU asigură aportul cel mai important de tehnică și echipamente pentru intervenție, ce vor fi utilizate în acțiunile de răspuns în cazul dezastrelor, la acestea adăugându-se resurse ale structurilor MAI, care asigură funcțiile de sprijin.
Ca acțiune de perspectivă, capacitatea de intervenție furnizată de aceste resurse va fi îmbunătățită semnificativ până în anul 2020, prin completarea dotării cu tehnică de intervenție nouă și cu echipamente complexe, cu utilizare multi-risc.
Un mesaj din partea omului și pompierului militar Radu Țipișcă către cetățenii județului din care proveniți?
Vreau să le transmit că informarea este impetuos necesară pentru a preveni orice formă de ,,calamitate”, atât profesională cât și personală. Cunoașterea și asimilarea unui bagaj minim de informații și cunoștințe a societății civile, cu privire la prevenirea unor situații majore ne ajută extrem în salvarea unei vieți. Am onoarea să vă salut!
(a consemnat Monica Mincu)
