Calendar

CALENDAR | Părintele Onufrie Frunză, născut la 17 februarie 1911, în localitatea Călărași

Parintele Onufrie Frunza este un cuvios roman nu foarte cunoscut, vietuitor in obstea de la Manastirea Sihastria, la inceputul secolului al XX-lea. Parintele s-a nascut la 17 februarie 1911, in localitatea Calarasi, judetul Botosani, intr-o familie de credinciosi ortodocsi, la botez primind numele de Constantin.

In anul 1936, la varsta de 25 de ani, tanarul Constantin a intrat pe poarta Manastirii Sihastria, iar dupa numai doi ani, el a fost tuns monah, sub numele de Casian. Manastirea Sihastria este asezata in partea de nord a judetului Neamt, la 22 km departare de orasul Targu Neamt, pe soseaua ce duce spre Vatra Dornei. Lasand in dreapta drumul Manastirii Neamt, si inaintand spre celelalte manastiri nemtene, mai se parcurg 15 kilometri. Aici, drumul paraseste soseaua principala, trece peste Ozana si patrunde spre apus, pe valea paraului Secu.

In anul 1946, la zece ani de la pasirea in Manastirea Sihastria, monahul Casian a fost hirotonit intru preot. In anul 1949, la 30 august, arhimandritul Cleopa Ilie este numit staret al Manastirii Slatina si se transfera acolo cu 30 de calugari din obstea Manastirii Sihastria, in urma deciziei Patriarhului Justinian.

Parintele Casian Frunza va fi unul dintre acei parinti care l-au ajutat pe parintele Ilie Cleopa, in zidirea obstii din Manastirea Slatina, judetul Suceava. La Manastirea Slatina, parintele Cleopa, ajutat de ceilalti parinti de la Sihastria, intemeiaza o obste care a ajuns la peste 80 de vietuitori.

Din pricina tulburarilor iscate de comunisti, parintii si-au cautat linistea in alte locuri. Astfel, parintele Casian Frunza a primit ascultarea de egumen, la Schitul Grasi, din judetul Neamt. Mai apoi, din anul 1956, el a indeplinit aceeasi ascultare, la Schitul Tarcau, iar in cele din urma, la Schitul Rarau, din judetul Suceava.

In urma Decretului 410, din anul 1959, indreptat impotriva monahilor, parintele Casian s-a retras in pustia de la Schitul Sihla, iar mai apoi, in locul numit “Piciorul Crucii”, care tine de Manastirea Sihastria.

In ziua de 31 august 1993 a fost sfintit locul pentru un nou schit al Manastirii Sihastria, ce va purta hramul “Inaltarea Sfintei Cruci”, situat intr-o prea frumoasa si izolata poiana. In aceasta poiana a vietuit atat cuviosul ieroschimonah Onufrie Frunza, cat si un alt mare cuvios, anume Ioan Pustnicul. Acum, in anul 2005, biserica este ridicata si se picteaza, iar corpul de chilii pentru viitorii vietuitori ai sfantului lacas se afla in stadiul de finalizare.

In anul 1996, parintele Casian Frunza a primit schima monahala, luandu-si numele de Onufrie. Parintele schimonah Onufrie a fost un mare nevoitor oisihast, el vietuind intr-o deosebita tacere si liniste. El nu a fost cunoscut, asemenea altor parinti din vremea lui, deoarece s-a ascuns cu mare atentie sub vestmantul simplitatii si al tacerii.

Despre acest parinte, un suflet care l-a cunoscut, spune: “Blandetea, tacerea si smerenia lui, putini o pot dobandi; el cauta mult simplitatea, fugea de vorba multa si fara rost si se indeletnicea cu rugaciunea mintii.” Vorbind despre parintele Onufrie, putem spune: “Cu curgerile lacrimilor tale nerodirea pustiului o ai lucrat si, intru insutite osteneli, ai facut-o roditoare.”

In anul 2001, dupa sarbatoarea Botezului Domnului, parintele schimonah Onufrie Frunza a adormit in Domnul, la fel de tacut si de linistit precum a si trait, fiind mai apoi inmormantat in cimitirul manastirii sale de metanie.

Cimitirul monahal de la Manastirea Sihastria este asezat in locul actual de catre Parintele Cleopa, intre anii 1944-1945, sfintia sa mutand aici ramasitele pamantesti ale calugarilor din cele trei cimitire existente pana atunci, unul dintre ele fiind asezat chiar in jurul bisericii centrale.

In cimitirul monahal de la Sihastria sunt ingropati multi nevoitori de taina, ale caror osteneli si nevointe numai Bunul Dumnezeu le stie. Unul dintre acesti nevoitori tainuiti este, cu siguranta, parintele ieroschimonah Onufrie Frunza, un parinte al tacerii, al lacrimilor si al meditatiilor duhovnicesti.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page