CALENDAR | Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Astăzi este ziua bărbatului creștin ortodox

Ioan Botezătorul a fost conform evangheliei după Luca fiul preotului Zaharia și al Elisabetei. Preotul Zaharia și soția lui Elisabeta nu au putut până la bătrânețe să aibă copii. La poporul evreu acesta era considerat un neajuns ce se abătea asupra familiei din partea lui Dumnezeu. Uneori nici jertfele nu le erau primite la templul celor ce nu aveau copii. În vremea împăratului Irod cel Mare, în timpul săptămânii când era de rând la templu, Zaharia a intrat să tămâieze. Pe când tot poporul era afară și se ruga, i s-a arătat îngerul Domnului stând de-a dreapta altarului tămâierii.

 

Este anunțat că i-au fost ascultate rugăciunile si că Dumnezeu le va da un copil, căruia trebuie să-i pună numele Ioan. Pentru că a fost neîncrezător în vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, Zaharia a rămas mut până în ziua când s-au împlinit acestea.

 

Când a venit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu. În a 8-a zi când trebuia tăiat împrejur, s-au strâns vecinii și rudele și voiau să-l numească pe prunc – Zaharia – ca pe tată. Pentru că era soție de prooroc și avea și ea darul proorociei, Elisabeta spune că se va chema Ioan. Pentru că cei strânși obiectau și îi cereau părerea, Zaharia a scris pe o tăbliță: „Ioan este numele lui”(Luca 1;63), iar în clipa următoare a putut din nou să vorbească. Fiind martorii atâtor minuni (stearpa a născut la bătrânețe, și mutul a început să vorbească) cei strânși au început să se întrebe „Ce va fi oare acest copil?” (Luca 1;66).

Satul Ein Karem, locul naşterii şi patria Sfântului loan Botezătorul, este o aşezare mică, dar pitorească, în zona deluroasă din sud-vestul Ierusalimului, la care a şi fost alipit din anul 1961. Aşezarea Ein Karem, al cărei nume s-ar tâlcui „fân­tâna din vie”, este atestată arheologic din epoca bron­zului. Deşi numele său, pomenit în Vechiul Testa­ment drept Carem (Iosua 15, 59) sau Bethacherem (Ieremia 6,1), nu mai este amintit nicăieri în Noul Tes­tament, tradiţia (confirmată de opinia cercetătorilor) aşază aici casa Sfinţilor Zaharia şi Elisabeta, părinţii Sfântului loan, cel ce avea să fie Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Pe acest loc, înglobând peştera cu plafon de stâncă naturală care era parte a ca­sei Sfântului Zaharia, a fost ridicată o biserică în seco­lul 5, care a fost refăcută şi extinsă de cruciaţi. Arabii au necinstit locul, transformându-l în caravansarai şi grajduri. Ultimele lucrări de reconstruire au fost făcute de franciscani în a doua parte a secolului 19 şi lor le aparţine biserica actuală, cu peştera unde a văzut lumina zilei prun­cul loan. Sub altarul care marchează locul, pe o stea de marmură, stă scris în limba latină: Hic praecusor Domini natus est (Aici s-a născut Înaintemergătorul Domnului).

 

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul www.GazetaBT.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This Article:

close