Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Codului muncii a fost publicat vineri pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi, pentru a se aplica, are nevoie doar de aprobarea Executivului.

Documentul va schimba anumite prevederi referitoare la suspendarea contractului individual de muncă şi concedierea liderilor sindicali, ce au fost declarate neconstituţionale în 2015 şi nu se mai aplică în prezent.

Contractul salariatului nu va mai putea fi suspendat când angajatorul formulează o plângere penală împotriva acestuia

Prima modificare propusă prin proiect reprezintă, practic, o formalizare a faptului că angajatorul nu mai poate să suspende contractul individual de muncă al salariatului atunci când formulează o plângere penală împotriva acestuia.

Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit, printr-o decizie care se aplică din 17 iunie 2015, că această măsură este excesivă şi, totodată, în contradicţie cu Legea fundamentală a ţării noastre. Mai exact, de la acea dată, teza I a literei b a alineatului 1 al articolului 52 din Codul muncii nu mai este aplicabilă, iar aceasta va fi eliminată din text.

Forma actuală a art. 52 alin. 1 lit. b: Forma propusă a art. 52 alin. 1 lit. b:
“Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: (…) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;” “Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: (…) în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;”

Potrivit Codului muncii, suspendarea unui contract individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau în mod unilateral. Suspendarea din iniţiativa angajatoruluieste posibilă în următoarele situaţii:

  • pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;
  • în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
  • în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
  • în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;
  • pe durata detaşării;
  • pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

Mai multe informaţii despre motivele pentru care CCR a admis această excepţie de neconstituţionalitate pot fi găsite aici.

În anumite situaţii, liderii sindicali nu vor mai putea fi concediaţi în timpul şi după exercitarea mandatului

A doua modificare ce vizează Codul muncii face referire la situaţiile în care se va aplica interdicţia de a concedia liderii sindicali în timpul mandatului şi timp de doi ani după încetarea acestuia.

Astfel, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu vor putea fi daţi afară la desfiinţarea locului de muncă ocupat, pentru necorespundere profesionalăsau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului primit de la salariaţii unităţii.

Forma actuală a art. 60 alin. 1 lit. g: Forma propusă a art. 60 alin. 1 lit. g:
“Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: (…) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;” “Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: (…) pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate;”

Decizia CCR care a suspendat aplicarea literei g a alineatului 1 al articolului 60 din Codul muncii se aplică din 22 decembrie 2015. Judecătorii au apreciat că această prevedere instituie o interdicţie absolută, indiferent că există sau nu o legătură între activitatea sindicală desfăşurată şi motivele concedierii. De aceea, imposibilitatea absolută de a concedia liderii sindicali afectează interesele angajatorilor, care trebuie să suporte astfel o sarcină excesivă.

Dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă va fi aprobat şi publicat în Monitorul Oficial în această formă, concedierea liderilor sindicali va fi permisă în noi situaţii precum arestarea preventivă sau arestarea la domiciliu pentru mai mult de 30 de zile ori în cazul inaptitudinii fizice şi/sau psihice.

Informaţii suplimentare despre această decizie CCR sunt disponibile aici.

Notă: Atunci când se constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii, acestea sunt suspendate de drept timp de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Dacă în intervalul respectiv Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu intervin pentru a pune în acord dispoziţiile neconstituţionale cu Legea fundamentală, efectele juridice ale acestora încetează definitiv, potrivit avocat.net.

 

Atenţie! Proiectul de ordonanţă de urgenţă NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Executiv şi publicat în Monitorul Oficial.